5 februarie 2023

Cartea săptămânii: „Călători și pacienți români la Karlsbad” de Radu Mârza

A la carte
Distribuie pe rețelele tale sociale:

„Chiar dacă lucrarea noastră îi are în vedere pe călătorii și vizitatorii români ai stațiunii, exemplul lor nu este decât un capitol al unui fenomen mai larg, anume dezvoltarea turismului european, cu toate aspectele și implicațiile sale sociale, economice, culturale, comerciale, medicale.”

Radu Mârza este conferenţiar la Universitatea Babeș-Bolyiai, Cluj Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, preocupat de istoria medievală, premodernă şi modernă a spaţiului românesc şi a Europei Centrale, identităţi, istoria călătoriei. A mai publicat, între altele, „Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930)”, la aceeași Edituă Polirom, carte semnalată anul trecut la această rubrică.

Pasionat de călătorii și de istoria culturală, Radu Mârza a descoperit o broșură de prin 1907, de vreo 60 de pagini, care se distribuia gratuit, era publicată în mai multe limbi și promova băile de la Karlsbad.

„Fără Karlsbad – spune coonferențiarul clujean – nu poți vorbi despre începuturile turismului european, despre istoria balneară, ba nici chiar despre istoria loisir-ului și a petrecerii timpului liber, căci el a reprezentat, alături de alte stațiuni balneare precum Marienbad, Franzensbad, Bad Kissingen, Bad Ems, Vichy, Aix-les-Bains sau Aachen, alături de stațiuni montane (Bad Ischl, Bad Ragaz, Davos, St. Moritz, Zermatt, Chamonix, Tátrafüred [în prezent orașul Vysoké Tatry, în Slovacia]) sau de pe riviere (Monte Carlo, Nisa, Viareggio, Abbazia [Opa­tija, în Croa­ția], Ostende, Brighton), standardul de petrecere a timpului liber <<la cură>> pentru tot mai diverse clase sociale, cu tot mai diverse așteptări, pretenții și bugete, începând cu împărați, regi, președinți, șefi de guvern… La 1900, acolo <<bătea ora exactă>> în domeniul hotelier, al restaurantelor și cafenelelor, al celor mai noi și mai rafinate rețete culinare, al modei. Acolo se dezvăluiau cele mai recente bârfe, transmise degrabă pe primele pagini ale marilor cotidiene ale Europei.”

„Cel dintâi loc de cură din lume“ – cu acest epitet era alintat Karlsbadul în publicațiile româ­nești de pe la 1900 și din epoca interbelică. I se mai spunea „Mecca balneologilor“, „Mecca ficaților și a fierei“, „Cel mai frumos spital al Europei“.

„În publicațiile românești de pe la 1900 și dintre cele două războaie mondiale – scriu , Karlsbadul era numit „cel dintâi loc de cură din lume“. I se mai spunea și „Mecca balneologilor“, „Mecca ficaților și a fierei“ sau „cel mai frumos spital al Europei“. Cum a ajuns stațiunea „de băi“ din nordul Boemiei să fie supranumită astfel? Și cum a dobândit extraordinara popularitate de care s-a bucurat în perioada Belle Époque și în anii interbelici? Cum se face că pe atunci Karlsbadul reprezenta standardul de excelență în materie de petrecere a timpului liber, în domeniul hotelier, al restaurantelor și cafenelelor, al rețetelor culinare, al modei? Și ce resorturi i-au împins în acele vremuri pe mii și mii de români să călătorească an de an într-acolo? Cartea profesorului Radu Mârza aduce răspunsuri la toate aceste întrebări prin cercetarea unui bogat material documentar, punând pe primul plan mărturiile vizitatorilor și pacienților români care au frecventat Karlsbadul, dar și ale medicilor români care au practicat în faimoasa stațiune balneară.

O carte bogat ilustrată cu fotografii, cărți postale, afișe, hărți, reclame din epocă, toate contribuin substanțial la constituirea farmecului detaliilor.

Radu Mârza – Călători și pacienți români la Karlsbad. O istorie culturală a mersului la băi pe la 1900. Cuvânt înainte de Alin Ciupală. Editura Polirom. 501 pag.

image description