21 mai 2022

Cartea săptămânii: Europenii

A la carte
Distribuie pe rețelele tale sociale:

„Extrem de interesantă și deosebit de instructivă, Europenii arată cum internaționalismul simbiotic al pictorilor, muzicienilor și scriitorilor din Europa secolului al XIX-lea a dus la crearea unor capodopere artistice care se numără printre cele mai mari realizări ale civilizației occidentale.” (The Washington Post)

Cu subtitlul „Trei vieți și formarea unei culturi cosmopolite în Europa secolului al XIX-lea”, cartea semnaaltă astozi este o istorie culturală a Europei de acum două veacuri, scrisă de autorul altei cărți de excepție, semnală și ea la această rubrică, în urmă cu un an, „Dansul Natașei”. Orlando Figes este profesor de istorie la Colegiul Birkbeck, Universitatea din Londra. Este autorul a numeroase cărți despre istoria Rusiei, dintre care la Editura Polirom au apărut: Revoluția Rusă, 1891-1924. Tragedia unui popor, Dansul Natașei. O istorie culturală a Rusiei, Crimeea. Ultima cruciadă, Vorbind în șoaptă. Viața privată în Rusia lui Stalin și Să-mi trimiți un cuvînt din cînd în cînd. O poveste de dragoste și supraviețuire în Gulag.

Scriu editorii: „Pornind de la un număr uriaș de documente, scrisori și alte materiale din arhive, bine-cunoscutul istoric Orlando Figes face o analiză a Europei în ansamblu și a culturii europene așa cum s-a configurat ea în secolul al XIX-lea, ajungând să se impună ca unic model în întreaga lume. În stilul său de mare povestitor, Figes reconstituie destine diverse pentru a recompune lumea culturală europeană de secol XIX. În centru se află acum trei personaje care, prin nenumăratele lor legături, conduc spre toate mișcările și personalitățile culturale ale epocii: Pauline Viardot, mezzosoprană și compozitoare, Louis Viardot, critic de artă, director de teatru și jurnalist, și celebrul scriitor rus Ivan Turgheniev.”

Orlando Figes însuși precizează în introducere: cartea de față „își propune să explice cum s-a ajuns ca în jurul anului 1900 pe continent să fie citite aceleași cărți, să fie reproduse aceleași picturi, să fie interpretată acasă sau ascultată în sălile de concert aceeași muzică și să fie puse în scenă aceleași opere în toate teatrele importante din Europa. Pe scurt, cum a fost stabilit canonul european – care stă la baza culturii înalte de astăzi nu doar în Europa, ci pretudindeni pe glob unde s-au stabilit europenii – în eproca feroviară. (…) În multe privințe, careta este o explorare a epocii cărilor ferate ca primă perioadă a globalizării culturale. (…) În centrul cărții se află relația inedită dintre artă și capitalism care s-a s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea. Abordează în egală măsură economia artelor (tehnologiile de producție, managementul afacerilor, marketingul, publicitatea, rețelele sociale, problema combaterii pirateriei) și lucrările artistice în sine. (…) A fost o cultură internațională care a dispărut odată cu izbucnirea Primului Război Mondial.”

„Excelentă, exhaustivă… Figes sintetizează cu măiestrie această perioadă într-o manieră convingătoare și elocventă.” (Publishers Weekly)

Orlando Figes – Europenii. Trei vieți și formarea unei culturi cosmopolite în Europa secolului al XIX-lea. Traducere de Lucia Popovici. Editura Polirom, colecția Historia. 437 pag.