Publicat: 18 Aprilie, 2019 - 00:00

Cosmin Popa este cercetător în cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, specializat în istoria URSS/ Rusiei și istoria Europei Centrale și de Sud-Est, perioada comunistă și contemporană. Și-a făcut studiile universitare la București și Moscova. Este doctor în istorie al Universității București din 2007, cu studii postdoctorale între 2011 și 2013. A lucrat în mass-media ca documentarist, reporter, șef de departament, între altele și la Mediafax. Este membru al Comisiei Mixte a Istoricilor din România și Federația Rusă, membru al Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. În anul 2002 a câștigat premiul Societăţii de Gestiune a Drepturilor de Autor ”CopyRo”, pentru volumul ”Naşterea imperiului sovietic – URSS și primele crize intercomuniste, 1945-1953”, Editura Fundației Pro.

Scriu editorii: ”Transformarea în sistem a mariajului dintre politică și știință are în România un an de naștere: 1970. Este anul formării la inițiativa lui Ceaușescu a Academiei de Științe Sociale și Politice. Contrar aparenței de ordine cazonă pe care regimul căuta să o degaje, România ceaușistă, ca și Germania lui Hitler, era un stat dezorganizat. În absența unei viziuni complexe de funcționare a noului tip de stat imaginat de Ceaușescu, dar și ca urmare a concentrării totale a puterii în mâinile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe între diversele aripi ale nomenclaturii. Știința de partid nu a făcut excepție. Policentrismul academic – existența mai multor instituții cu atribuții asemănătoare, unele create de Ceaușescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Ștefan Gheorghiu) –, fenomen tipic unui stat care funcționa în baza <<indicațiilor>> liderului, nu ascundea o deosebire fundamentală de vederi între actorii săi. Simbioza dintre activistul de partid și omul de știință reușise. În numai câțiva ani de la începutul reformelor ceaușiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni și de profesori universitari cu specializări incerte și competențe neverificate în afara forurilor de partid. Sistemul avea la bază colaborarea dintre intelectualii afirmați în <<epoca Ceaușescu>> și <<constructorii>> acesteia. Primii confereau celei de-a doua categorii credibilitate științifică, în schimb, decidenții ceaușismului le facilitau accesul extraordinar la resurse și înaintarea în ierarhiile instituționale. Parazitarea reciprocă era justificată printr-o gamă foarte largă de pretexte, de la frică la simpla dorință de a parveni.”

Prin urmare, o relație complicată.

”Nefericitul amestec – scrie Cosmin Popa – între știință și politică este o parte consistentă a moștenirii otrăvite a clanului Ceaușescu. Instituționalizarea imposturii științifice, mai ales în științele sociale, a fost unul dintre efectele devastatoare ale comunismului târziu românesc. La originea multora dintre titlurile academice contrafăcute îi regăsim pe influenții <<intelectuali de partid>> ai epocii Ceaușescu. Într-o relativă umbră, populând compartimentele sistemului de învățământ și cercetare, conducând diverse academii ale României ceaușiste, savanții <<epocii de aur>> s-au catapultat cu succes în perioada postcomunistă. Beneficiind de avantajele unei imense rețele informale, buni cunoscători ai moravurilor și slăbiciunilor sistemului, cei mai  mulți dintre ei și-au conservat cu succes pozițiile, reușind să controleze sistemul de profil cel puțin timp de un deceniu și jumătate după căderea comunismului. Mutația, aproape similară cu cea înregistrată în politică, a fost rezultatul unui parteneriat solid între in telectualii ceaușismului și actorii politici ai acestuia, ambele categorii cauționându-se și sprijin indu-se reciproc în efortul de adaptare la noile realități.”
 

 

 

Cosmin Popa – Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989). Prefață de Florin Anghel. Editura Litera, colecția Kronika. 352 pag.

 

Topic: 

Format: