27 septembrie 2022

Warning: sprintf(): Too few arguments in /var/www/vhosts/amosnews.ro/httpdocs/wp-content/themes/covernews-pro/lib/breadcrumb-trail/inc/breadcrumbs.php on line 254

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale ȋn anul 2021 a fost 5535 lei

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale ȋn anul 2021 a fost5535 lei , cu 6,2% mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3416 lei, ȋn creștere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent.  Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 5802 lei/salariat, mai mult cu 7,3% comparativ cu anul precedent.  Numărul mediu al salariaţilor în anul 2021 a fost 5094,3 mii persoane, în creștere cu 62,5 mii persoane față de anul precedent.  Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2021 a fost 5516,4 mii persoane, mai mare cu 105,3 mii persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.
Câştigul salarial mediu lunar Câştigul salarial mediu brut lunar ȋn anul 2021 a fost 5535 lei, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3416 lei, în creștere cu 6,2% (+199 lei) comparativ cu anul precedent.  Comparativ cu media pe economie, cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate ȋn anul 2021 s‐au înregistrat în următoarele activități economice: informaţii şi comunicaţii (+98,3%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,2%), administraţie publică (+54,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+51,8%), industria extractivă (+44,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+28,8%), sănătate şi asistenţă socială (+19,6%), respectiv învăţământ (+4,6%).
Câştigurile salariale medii nete lunare care s‐au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (‐44,9%), alte activităţi de servicii    (‐36,8%), tranzacţii imobiliare (‐28,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (‐24,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐22,6%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (‐18,9%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (‐17,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (‐14,8%), industria prelucrătoare (‐12,3%), transport şi depozitare   (‐10,3%), respectiv construcţii (‐3,1%). Pentru anul 2021, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 227,4% faţă de anul 1990, mai mare cu 2,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 97,1 puncte procentuale faţă de anul 2008.  Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 1,5% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 5490 lei (faţă de 5576 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 4,6%, respectiv cu 162 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (3331 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 3493 lei al salariaților bărbaţi). Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s‐au regăsi t în intermedieri financiar e şi asigurări (40,8%), industria prelucrătoare (25,4%), alte activităţi de servicii (20,8%), informaţii şi comunicaţii (18,3%) şi comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (16,9%). În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2021 s‐a situat sub media pe economie în 36 judeţe.  Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s‐au înregistrat în judeţele Teleorman (2579 lei, cu 24,5% mai puţin decât media pe economie), Bistrița‐Năsăud (2644 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (2648 lei, cu 22,5% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2677 lei, cu 21,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2687 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Brăila (2693 lei, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (2694 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Botoșani (2695 lei, cu 21,1% mai puţin decât media pe economie). La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s‐au situat Municipiul Bucureşti (4755 lei, cu 39,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (4046 lei, cu 18,4% peste media pe economie), Timiş (3845 lei, cu 12,6% peste media pe economie), Iași (3557 lei, cu 4,1% peste media pe economie), Ilfov (3489 lei, cu 2,1% peste media pe economie) și Sibiu (3442 lei, cu 0,8% peste media pe economie). Costul mediu al forţei de muncă  Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2021 a fost 5802 lei/salariat, mai mult cu 7,3% comparativ cu anul precedent.  Costul mediu lunar a crescut în majoritatea activităţilor economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s‐au regăsit în hoteluri şi restaurante (+15,5%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+12,9%), industria prelucrătoare (+11,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+10,6%), alte activități de servicii (+10,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+10,1%). O ușoară scădere a costului mediu lunar față de anul precedent s‐a înregistrat în activitatea de tranzacţii imobiliare (‐1,1%). În anul 2021 au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator, în vederea sprijinirii unităților economico‐sociale în contextul situaţiei cauzate de pandemia COVID19 şi a stării de alertă, respectiv transferuri de la bugetul statului către angajator pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri).  Comparativ cu anul precedent, ponderea acestor transferuri ȋn totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă, de doar 0,3% și cu variații moderate pe activități economice. Astfel, cele mai ridicate ponderi ale transferurilor de la bugetul de stat ȋn totalul cheltuielilor cu forța de muncă s‐au regăsit în activitățile de hoteluri și restaurante (5,2%), urmate de activităţile de spectacole, culturale şi recreative (2,5%), tranzacțiile imobiliare (0,8%) și industria prelucrătoare (0,4%). Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+93,2%), intermedieri financiare şi asigurări (+68,0%), industria extractivă (+63,5%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+58,1%), sănătate şi asistenţă socială (+38,3%), administraţie publică (+29,5%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,7%). Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (‐47,5%), alte activităţi de servicii (‐35,9%), tranzacții imobiliare (‐26,6%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (‐23,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (‐22,2%), respectiv construcţii (‐21,5%).  Numărul mediu al salariaţilor În anul 2021, numărul mediu al salariaţilor a fost 5094,3 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2021 cu 62,5 mii persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a reluării activității anumitor unităţi economico‐sociale care și‐au suspendat temporar sau și‐au încetat activitatea ȋn anul 2020, în contextul pandemiei COVID‐19. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,3% din totalul salariaţilor (respectiv 2664,4 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 20,3 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 42,2 mii persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s‐au regăsit în sectorul terţiar (63,6%) (43,1% în servicii comerciale, iar 20,5% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 34,0% dintre salariaţi, iar în cel silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%. Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaţilor acestor activități economice. Activităţile economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestei activităţi), învăţământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,8 %), respec tiv hotel uri şi restaur ante (61,2%). Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s‐au înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+16,9 mii persoane), construcţii (+12,3 mii persoane), informaţii şi comunicații (+11,0 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+10,3 mii persoane), activităţi profesionale, științifice şi tehnice (+6,8 mii persoane), transport şi depozitare (+4,8 mii persoane), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+3,7 mii persoane). La polul opus, cea mai importantă scădere a numărului mediu al salariaţilor s‐a observat în industria prelucrătoare (‐4,4 mii persoane). Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2021 Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2021 a fost 5516,4 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 105,3 mii persoane, ca urmare a reluării și chiar extinderii activității anumitor unităţi economico‐sociale. În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile    Nord‐Vest cu 21,3 mii persoane, Bucureşti‐Ilfov cu 17,8 mii persoane, Nord‐Est cu 17,5 mii persoane, Centru cu 14,2 mii persoane, respectiv Sud‐Est cu 13,4 mii persoane. În regiunea Bucureşti‐Ilfov s‐au concentrat 22,2% din salariaţii din economie, urmată de regiunile Nord‐Vest (13,9%), respectiv Centru (12,7%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar au depășit ponderea mediei la nivel național (2,4%) au fost: Sud‐Muntenia (4,0%), Sud‐Est (3,5%), Nord‐Est (3,1%), Vest (2,8%), respectiv Sud‐Vest Oltenia (2,7%). Regiunile de dezvoltare ȋn care s‐a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât media la nivel 4/5 național (33,6%) au fost: Centru (41,0%), Vest (39,8%), Nord‐Vest (38,3%), Sud‐Muntenia (37,7%), respectiv Sud‐Vest Oltenia (36,2%). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s‐a regăsit în regiunea Bucureşti‐Ilfov (61,7% faţă de 44,1% media la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s‐a înregistrat în regiunea Nord‐Est (26,3% faţă de 19,9% media la nivel național). Informaţii suplimentare: Pentru interpretarea corectă a indicatorilor, vă rugăm să consultați Precizările Metodologice atașate comunicatului pe homepage. 1) Costul mediu lunar al forţei de muncă s‐a obţinut prin raportarea cheltuielilor unităţii pentru forţa de muncă salariată la numărul mediu al salariaţilor şi numărul de luni ale anului.  2) Conform prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare (OUG nr. 79/2017 cu modificările şi completările ulterioare), contribuţiile de asigurări sociale, respectiv cele de asigurări sociale de sănătate care cădeau în sarcina angajatorului au fost transferate în sarcina salariatului și, începând cu anul 2018, sunt suportate în totalitate de salariat, fiind reflectate în cuantumul brut al câştigului salarial.  În consecință, indicatorul „câştigul salarial mediu brut lunar” produs şi diseminat începând cu anul 2018 nu mai este comparabil cu seriile de date anterioare. Aceste prevederi legale nu influențează comparabilitatea datelor pentru seriile de „câştig salarial mediu net lunar” și „cost mediu lunar al forței de muncă”. La sfârşitul anului 2021 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,5%) şi a înregistrat o creștere cu 2,9% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor la sfârșitul anului, în creștere cu 2,4% faţă de anul precedent.