Publicat: 13 Iunie, 2019 - 13:59

Curtea Constituţională a României (CCR) arată, în motivarea deciziei prin care a admis excepţiile de neconstituţionalitate invocate în cazul legii reorganizării ANAF, că nu a fost respectat bicameralismul.

"Din derularea procedurii legislative rezultă că în Camera decizională, după parcurgerea procedurii de avizare a propunerii legislative, prin intermediul unor amendamente propuse de membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, sesizate în fond şi însuşite de plenul Camerei Deputaţilor cu ocazia dezbaterii propunerii legislative, au fost introduse dispoziţii noi privind înfiinţarea unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţat de la bugetul de stat", explică judecătorii.

Documentul arată că "noua lege prevede, aşadar, reorganizarea ANAF sub două aspecte: primul vizează structuri din cadrul ANAF, respectiv direcţiile generale regionale, care se desfiinţează prin divizare, legea dispunând înfiinţarea direcţiilor finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, noile structuri rămânând în cadrul ANAF, şi al doilea vizează înfiinţarea unei noi structuri cu personalitate juridică, respectiv Direcţia Generală a Vămilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care preia atribuţiile, activităţile, posturile şi personalul structurilor vamale din cadrul ANAF şi al unităţilor subordonate, dar care urmează a funcţiona în subordinea Ministerului Finanţelor Publice".

"Dincolo de nerespectarea principiului bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) din Constituţie, care, deşi nu a fost invocat de către autorii sesizării, nu poate trece neobservat în analiza efectuată de instanţa constituţională, Curtea constată că ambele aspecte vizate de actul normativ supus controlului presupun reorganizarea instituţională a activităţii din domeniile reglementate, prin înfiinţarea unor structuri în cadrul unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, respectiv a unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care implică cheltuieli bugetare privind logistică şi personalul angajat", se arată în documentul citat.