Publicat: 21 Iunie, 2017 - 16:30
Share

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizările de neconstituţionalitate formulate de PNL şi USR privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a Regulamentului activităţilor comune ale Camerei şi Senatului.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis, miercuri, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 37/2007 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, sesizare formulată de 82 deputaţi de la PNL şi USR, şi sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 38/2017 privind modificarea şi completarea articolului 9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, sesizare formulată de 91 deputaţi aparţinând aceloraşi două partide.

"În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, sesizările de neconstituţionalitate formulate şi a constatat că dispoziţiile Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.37/2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, respectiv ale Hotărârii Parlamentului României nr.38/2017 privind modificarea şi completarea art.9 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului sunt constituţionale", se precizează în comunicat.

Curtea a statuat că plenitudinea funcţiei de control a Parlamentului (Decizia nr.48 din 17 mai 1994) trebuie exercitată cu respectarea competenţelor strict determinate de Constituţie. Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea naţională (art.2 alin.(1) din Constituţie), fiind ales de către cetăţeni, şi este organul reprezentativ suprem al poporului român (art.61 alin.(1) din Constituţie), funcţia sa de anchetă se diferenţiază de ancheta penală.

"Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări şi colaborări loiale între instituţiile statului", se menţionează în comunicat

Prin urmare, arată sursa citată, nu este nici necesară şi nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condiţiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reţine încălcarea articolului 1 alineatul 4 din Constituţie.

CCR a stabilit că dispoziţiile criticate în sesizare realizează o distincţie între persoanele care fac parte din instituţii care se află sub control parlamentar şi care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă şi persoanele care ocupă funcţii de conducere în autorităţi ce nu se află sub control parlamentar, precum preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul-general al României.

"Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicţional şi că dispoziţiile legale criticate realizează o evidentă distincţie, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în faţa comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituţiilor/ autorităţilor din care fac parte sunt sub control parlamentar şi care sunt citate în acest sens şi, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, şi anume persoane care reprezintă, în virtutea funcţiei lor de conducere autorităţi/ instituţii ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituţiile/ autorităţile statului au obligaţia să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul-general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Curţii de Conturi, preşedintele Curţii Constituţionale. De asemenea, pot fi invitate şi alte persoane, care, spre exemplu, pot să nu aibă nicio legătură cu instituţiile statului, caz în care participarea acestora este la latitudinea lor. Mai mult, în această din urmă categorie pot intra şi judecători, procurori, dacă nu sunt chemaţi în legătură cu atribuţiunile, însărcinările de serviciu sau activitatea lor profesională, ci în calitate de simpli cetăţeni", se mai arată în comunicat.

De asemenea, Curtea a reţinut că noile reglementări pun la dispoziţia comisiei de anchetă anumite mijloace procedurale care să contribuie la caracterul efectiv şi eficient al anchetei parlamentare, printre care şi posibilitatea acestora de a sesiza organele judiciare penale. Prin urmare, chiar dacă acestea se referă la unele fapte/infracţiuni, nu constituie norme de incriminare.

"Având în vedere cele de mai sus, Curtea a constatat că nu sunt încălcate nici prevederile constituţionale ale art.111 alin.(1) privind informarea Parlamentului, art.124 alin.(3) privind înfăptuirea justiţiei şi art.134 alin.(2) privind atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii", precizează CCR.