Publicat: 14 Noiembrie, 2019 - 09:11

Keno Verseck a publicat în der Spiegel un comentariu acid despre „Eroul care a eșuat – și care totuși va învinge. Președintele României, Johannis, înainte de alegeri”. 

România alege un nou președinte. Favoritul dintre cei 14 candidati din cea mai mare țară din sud-estul Europei este contribuabilul Klaus Johannis – bilanțul fostului purtator de sperante este dezamăgitor.

El a fost cândva eroul țării sale: Klaus Johannis, președintele de Stat al Romaniei, de origine germana, a ajuns la putere în urmă cu cinci ani, după un spectaculos vot de protest. Mulți alegători sperau de la el o Românie mai bună: constituțională, prietenoasă cu cetățenii, mai puțin coruptă.

Acum, la sfârșitul primului său mandat, majoritatea sustinatorilor săi sunt dezamăgiți. Pentru că: Johannis nu a îndeplinit practic niciuna dintre promisiunile sale electorale. Dar, din lipsă de alternative, sexagenarul probabil va fi reales.

In aceasta duminică va avea loc în România, primul tur al alegerilor prezidențiale. Dintre toți cei paisprezece candidați, Johannis este plasat mult în fata:

  • Sondajele îl văd între 40 și 45%.
  • Faptul ca in primul tur se presupunea ca va primi mai mult de 50%, este considerat puțin probabil.
  • Nu este clar cine ar putea ajunge in runda a doua – printre candidați se numără Dan Barna, candidatul partidului alternativ liberal „Union Rettet Rumänien” (USR).

Johannis și-ar putea pune in pericol singur, in cea mai mare masura victoria: el nu a realizat o adevărată campanie electorală. Că nu participă la dezbateri cu alți candidați, provoacă nemulțumire. În general, alegătorii vor participa la urne fără entuziasm de această dată.

Johannis vrea sa apara ca un președinte activ – nefiind de fapt niciodata un astfel de presedinte

Faptul că Johannis are șanse atât de mari pentru un al doilea mandat în funcție se datoreaza involuntar mai ales oponenților săi politici – alianța care a condus pana mai ieri , compusa din comuniștii reformati naționaliști și liberalii populisti de dreapta.

Alianta ce a devastat trei guverne în ultimii doi ani și jumătate și a condus țara într-o stare dezastruoasă. Principalul proiect al coaliției a fost o reformă majoră a sistemului de justitie, care a slăbit sensibil lupta împotriva corupției. Un efect secundar: prin amnistii aplicate politicienienilor , mii de infractori au fost eliberați inainte de termen. De atunci numărul crimelor violente a crescut semnificativ.

După mai multe crime spectaculoase din ultimele luni, inclusiv o fată de 15 ani și doi silvicultori, țara consideră acum că instituțiile statului sunt incapabile, sau nu doresc să garanteze siguranța cetățenilor din cauza corupției. Johannis a preluat această stare de spirit în ultimele luni și a atacat vehement guvernul. S-a dat drept un președinte activ, care, insa, până atunci, nu a fost deloc.

Multe promisiuni, putine rezultate

Johannis a dorit odinioara să creeze „ O Românie a lucrului bine făcut” – acesta a fost sloganul alegerilor sale din 2014. Promisiunile lui:

  • guvernare sustenabila,
  • cultură politică mai bună,
  • sfârșitul corupției politice.

Mare parte din aceste promisiuni le-a implementat ca primar al orasului transilvan Sibiu. În calitate de șef al statului într-un sistem semi-prezidențial, cu puteri politice interne limitate, el ar fi avut nevoie de condiții politice stabile și de un executiv bine asezat, hotărât pentru a aborda planurile sale de reformă – niciunul nu a existat în ultimii cinci ani.

Semne marcante : tăcere și pasivitate

Insă Johannis a dezamăgit mai ales pentru că nu a folosit sufficient posibilitățile sale reale de intervenție si anume :

  • Nu s-a instituit instanta VETO împotriva executivului,
  • Nu a fost un inițiator al dezbaterilor publice,
  • Nu a folosit dialogul cu instituțiile statului și organizațiile civile
  • sau în politica externă, în care are mari puteri.

Semnele sale marcante au devenit in scurt timp tăcere și pasivitate. Johannis privea cu precădere cum majoritatea nominala guvernului social-liberal demonta statul de drept.

Pentru a evita riscul concedierii, în iulie 2018 a semnat demiterea ceruta de coaliție a procurorului sef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Nu a făcut campanie pentru un control public mai bun asupra serviciilor de informații românești puternice și extrem de controversate.

O Românie normală”

Deși el însuși ținta agitației naționaliste, el a cedat uneori in fata cererilor naționaliștilor, pentru a nu apărea ca un „non-român”. Este considerat o persoana integra, dar a stat deoparte referitor la declaratia sa de avere si la un imobil dobândit în mod ilegal.

În ceea ce privește politica externă, România este o tara puternic orientata euro-atlantic în ultimii ani, deși în mare parte cu rol de figurant – chiar dacă este cea mai mare țară din sud-estul Europei. Chiar și de Moldova vecină, de limbă română, unde mulți cetățeni au și un pașaport românesc, Johannis s-a arătat puțin interesat.

Între timp, președintele României a devenit mai modest în promisiunile din aceasta campanie: „O Românie normală”, este sloganul lui Johannis acum. Cei mai mulți români, fatalisti cronici ai propriei țari , au renunțat să creadă în această normalitate la treizeci de ani de la căderea dictaturii lui Ceaușescu”.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: