Publicat: 17 Septembrie, 2019 - 13:37

Cea de-a 18-a zi a Festivalului aduce pe scenă alte două compoziţii semnate de George Enescu, din totalul celor 35 incluse în programul acestei ediţii. Creaţia enesciană are astfel şansa să fie ascultată şi apreciată de public şi, totodată, să fie descoperită de reputaţi muzicieni internaţionali care, cuceriţi de frumuseţea muzicii şi de personalitatea artistică de geniu a lui Enescu, includ piesele compozitorului român în repertoriile lor.

În această notă, de la ora 10, la Palatul Cantacuzino, are loc cea de-a XIX-a ediţie a Simpozionului Internaţional de Muzicologie "George Enescu".

Organizat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi de Muzeul Naţional "George Enescu", simpozionul este o reuniune ştiinţifică asociată de câteva decenii Festivalului Internaţional "George Enescu", la care participă muzicologi, compozitori, cercetători şi interpreţi din ţară şi de peste hotare, studiile fiind publicate în limbi de circulaţie internaţională într-un volum de Proceedings editat la cele mai stricte standarde internaţionale. Coordonatorul ştiinţific al Simpozionului este prof.univ.dr. Mihai Cosma.

Programul de concerte al zilei de marţi, 17 septembrie, debutează cu un recital al pianistului german Gerhard Oppitz, pe scena Ateneului Român, de la ora 17.00.

În program: Sonata nr. 17 în re minor - de Ludwig van Beethoven, Suita a II-a - de G. Enescu şi Sonata nr. 21 în si bemol major - de Franz Schubert.

Gerhard Oppitz este un pianist foarte apreciat, atât în Germania natală, cât şi la nivel internaţional, el fiind şi un pedagog cu mulţi ani de experienţă. Aceasta se vede în atenţia la detalii şi modul nuanţat în care abordează lucrările pe care le interpretează. Mărturiseşte că muzica lui Beethoven şi cea a lui Schubert sunt pentru el ca o "limbă maternă", reprezentând baza muzicală pe care s-a dezvoltat ca artist şi de care se simte foarte ataşat. De altfel, repertoriul său include cele 32 de sonate scrise de Beethoven, precum şi integrala compoziţiilor pentru pian ale lui Franz Schubert.

A abordat compoziţiile lui George Enescu special pentru programul din Festival. El mărturiseşte într-un recent interviu: "[] sunt foarte bucuros că am acum această oportunitate de a cânta Suita a II-a, de Enescu. Este o piesă foarte frumoasă, scrisă în jurul anului 1900. Reflectă clar influenţa muzicii franceze, pe care Enescu a asimilat-o în perioada petrecută în Franţa. Unii oameni au comparat această piesă cu lucrări de Faure, Debussy sau Ravel. Dar, în acelaşi timp, Enescu a dezvoltat un stil foarte individual şi personal de a scrie muzică. Din punctul meu de vedere, este un compozitor original şi genial."

Programul zilei continuă cu concertul Orchestrei şi Corului Maggio Musicale Fiorentino, sub bagheta dirijorului Fabio Luisi, la Sala Palatului, de la ora 20:00. Solistul invitat al serii este violonistul rus Sergei Krylov.

În program: Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră op. 6 - de Niccolo Paganini şi Simfonia a III-a în do major op. 21 - de George Enescu.

Violonistul Sergei Krylov, originar din Rusia, s-a făcut remarcat prin lirismul intens al interpretărilor sale. Calităţile sale tehnice şi expresivitatea sa l-au propulsat în topul celor mai apreciaţi violonişti ai momentului de la nivel internaţional.

În ultimele sezoane, Serghei Krylov a devenit un oaspete obişnuit al multor instituţii muzicale importante şi este invitat regulat să cânte cu orchestre de top din lume, precum Dresda Staatskapelle, Filarmonica din St. Petersburg, Filarmonica din Londra şi Royal Philharmonic, Orchestra Naţională Rusă, Orchestra Mariinsky, Filarmonica della Scala şi Accademia di Santa Cecilia, Orchester Philharmonique de Radio France, DSO Berlin, Konzerthaus Orchester Berlin, Budapesta Orchestra Festivalului, NHK Symphony Tokyo şi Atlanta Symphony Orchestra. Printre personalităţile muzicale proeminente cu care a lucrat de numără Mstislav Rostropovici, Dmitri Kitayenko, Mikhail Pletnev, Valery Gergiev, Andrey Boreyko, Vasily Petrenko, Vladimir Jurowski, Fabio Luisi, Roberto Abbado, Yuri Temirkanov, Vladimir Ashkenazy, Dmitry Liss, Yuri Bashmet şi Michal‚ Nesterowicz.

Programul serii va aduce publicului două momente de mare virtuozitate. Compoziţia lui Paganini va provoca intens şi va pune în evidenţă calităţile tehnice ale solistului, precum şi capacitatea lui de a reda toată bogăţia de nuanţe a liniei melodice. Simfonia a III- a, de George Enescu, scrisă în anii 1916-18, este o compoziţie orchestral-vocală amplă, în care dialogul dintre orchestră şi cor denotă încărcătura emoţională a epocii, datorată Primului Război Mondial.