16 ianuarie 2022

Ceata de colindători la Muzeul ASTRA

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Data: duminică, 5 decembrie 2021, între orele 12-15

Locaţia: Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, Pavilionul Multicultural, gospodăria de boştinar din Sebeşu de Jos şi gospodăria de oier transhumant din Răşinari

La început de decembrie, zeci de colindători din Sebeşu de Jos şi Răşinari aduc vestea bună a Naşterii Domnului la Muzeul ASTRA prin sunet de colinde! Ceata de colindători va fi primită în Pavilionul Multicultural de la intrarea principală în muzeu, după care va pleca în alai. Destinaţiile alese de Ceata de colindători sunt cele două gospodării incluse în traseul tematic valorificat prin programul RO-CULTURA de susţinere a expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate – gospodăria de boştinar din Sebeşu de Jos şi gospodăria de oier transhumant din Răşinari. În ambele gospodării au avut loc anul acesta cele trei târguri cu produse tradiţionale: târg de primăvară, vară şi toamnă.

„Atmosfera de sărbătoare ce pluteşte în aer în această ultimă lună a anului va fi împlinită de glasurile colindătorilor ce ne aduc colinde vechi, care încă mai păstrează elemente din substratul de credinţe precreştine, semn al primirii acestora din generaţie în generaţie, începând din vremuri îndepărtate. Aşa vom simţi împlinirea unui an bogat în prezenţa reprezentanţilor acestor două comunităţi din Răşinari şi Sebeşu de Jos care, începând din luna iunie, ne-au primit cu căldură în monumentele transferate în muzeu din cele două localităţi, păstrate şi deschise pentru toţi vizitatorii muzeului. Apicultorii, meşterii boştinari şi lumânărari din Sebeşu de Jos ne-au dezvăluit aici tainele îngrijirii albinelor, pentru a înţelege originea materiei prime folosite pentru a face lumânările din ceară de albine. Atelierele desfăşurate au fost de apicultură, retezare a ştiubeilor (stupii primitivi), de extragere a mierii din faguri, de pregătire a cerii pentru lumânărit, atelier de confecţionare a lumânărilor din ceară de albine.

Tinerii din Sebeşu de Jos ne-au familiarizat cu obiceiul lor păstrat din sec. al XVIII-lea, ce încă se joacă la Rusalii pe platoul Rusca: Hora din Rusca, o horă înnodată şi cântată, în cadrul căreia lanţul de dansatori creează mai multe noduri care sunt desfăcute, fără să se rupă şirul de braţe. Un alt obicei reconstituit în curtea gospodăriei din Sebeşu de Jos a fost Pomul vieţii, împodobit cu colacii rituali făcuţi în localitate: soarele, scara, mielul cel blând şi foarfecele, toţi având semnificaţii adânc creştine, menite să ajute sufletul celor plecaţi în viaţa veşnică. Colacii au fost modelaţi de gospodinele din Sebeşu de Jos, iar în postul Crăciunului, tot ele ne-au familiarizat şi cu bucatele de post, într-un atelier gastronomic ce a pus accent pe ingredientele primare folosite la prepararea mâncărurilor de post.

Împreună cu reprezentanţii comunităţii din Răşinari, s-au organizat ateliere meşteşugăreşti care au arătat aspecte ale uneia dintre ocupaţiile tradiţionale principale din localitate: păstoritul; astfel că a avut loc un atelier de tundere a oilor şi de toarcere a lânii, iar apoi s-au confecţionat lumânări din seu de oaie, un meşteşug practicat în localitate până la începutul secolului XX. Atelierele gastronomice au avut ca temă preparatele de la stână, sloiul de oaie, baterea untului în bădău, şi scoica cu brânză de munte.

Tinerii din Răşinari ne-au arătat obiceiul de Ispas încă practicat în localitate, prilej cu care au împodobit atât gospodăria din Răşinari cât şi Crucea din Capul satului sau troiţa de zidărie având în inscripţia de pe pictura cupolei datat anul 1798. La Sânziene, tinerii răşinăreni au trăit alături de vizitatorii muzeului frumuseţea acestui obicei adresat mai ales lor, tineri păstrători ai tradiţiei; fetele au împletit coroniţe din sânziene pe care le-au aruncat pe casă pentru a-şi afla norocul, iar băieţii le-au răcorit cu apa cărată în bote, aşa cum se cade de naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. De Rusalii, gospodine din Răşinari ne-au preparate verzare, o delicioasă plăcintă dulce cu urdă şi mărar, preparată o singură dată pe an de către fiecare familie din Răşinari. Obiceiul care a adus cei mai mulţi răşinăreni în faţa publicului vizitator, piesa de teatru Nunta ciobănească, a fost o minunată incursiune în spiritul sarcastic dar şi întreprinzător al răşinăreanului de altădată.”, a declarat Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA.

Ceata de colindători va fi răsplătită, conform tradiţiei, cu mere, cozonaci , covrigi, gogoşi proaspete şi colaci proaspeţi. Evenimentul organizat duminică, 5 decembrie, în sunet de colindă, vine şi ca un semn de mulţumire pentru cele două comunităţi din Sebeşu de Jos şi Răşinari. Acestea au avut disponibilitatea şi bucuria să anime cele trei monumente ale circuitului expoziţional, puse în valoare prin acest proiect: gospodăria de boştinar din Sebeşu de Jos, staulul şi gospodăria de oier transhumant din Răşinari.

Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susţinerea expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) şi beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro.

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu 3,3 miliarde euro între 1994 şi 2014 şi 1,55 miliarde euro pentru perioada de finanţare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.