20 mai 2022

Cel mai iscusit inginer al naturii, castorul, revine în sud-estul Munţilor Făgăraş

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Toamna aceasta este una istorică pentru sud-estul Munţilor Făgăraş, acolo unde după mai bine de 100 de ani, castorul, va reveni acasă în albiile râurilor Dâmboviţa, Argeşel şi Râul Târgului, judeţul Argeş, din iniţiativa Fundaţiei Conservation Carpathia.

După 2 ani de studii ştiinţifice şi socio-economice şi mii de ore petrecute în teren, în sudul Munţilor Făgăraş, toamna aceasta primele familii de castori vor reveni într-una dintre cele mai bogate zone din punct de vedere natural ale României, într-un program amplu de reintroducere a acestei carismatice specii. Planul Fundaţiei Conservation Carpathia, iniţiatorii acţiunii, este de a reintroduce un număr total de 90 castori de-a lungul următorilor 3 ani, pe întreaga durată de implementare a proiectului finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature („Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108).

Dintre aceştia, 70 vor fi capturaţi şi relocaţi din bazinul râului Olt, zonă în care au ajuns să dezvolte o populaţie sănătoasă şi viabilă, iar restul de 20 vor proveni din populaţia existentă pe râul Elba, pentru a asigura diversitatea genetică. Astfel, aceste acţiuni se vor realiza anual, primăvara şi toamna, atunci când se poate interveni asupra familiilor de castori fără a produce dezechilibre în structura acestora.

Castorii vor fi iniţial marcaţi cu emiţătoare, astfel încât să poată fi monitorizaţi. Odată ce puii acestor castori vor prelua controlul, rangerii fundaţiei vor continua să monitorizeze toate semnele de castori în viitor.

„Procesul de relocare si monitorizare se va desfăşura ţinând cont în primul rând de biologia şi etologia (comportamentul) acestei specii. În acest context, perioadele de relocare vor fi primăvara şi în primele două luni de toamnă, pentru a nu pune în pericol supravieţuirea în zonele în care vor fi relocaţi. Tot procesul va fi foarte atent supravegheat în toate etapele (capturare, transport, eliberare şi monitorizare ulterioara).

Ceea ce ne dorim este să reuşim să implementăm acest proiect cu prejudiciu minim pentru această specie” a declarat Liviu Ungureanu, specialist castori Conservation Carpathia.

De ce castorul în sudul Munţilor Făgăraş?

Fundaţia Conservation Carpathia a realizat o serie de studii de-a lungul ultimilor ani, atât cu privire la condiţiile de viaţă, cât şi la atitudinea localnicilor faţă de castori. Conform acestora, majoritatea respondenţilor salută revenirea castorilor, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul revenirea zimbrilor în zonă. Astfel, specialiştii fundaţiei au ales cele mai bune zone pentru reintroducerea castorului, locuri îndepărtate de comunităţi, astfel încât castorii să stea departe de sate şi de oameni.

„Acest veritabil constructor si peisagist are capacitatea de a construi diguri si de a crea rezerve de apă, modificând prin aceasta configuraţia şi caracteristicile mediului. El crează medii favorabile plantelor hidrofile şi contribuie la revitalizarea unor zone, fiind un mamifer benefic pentru biodiversitate” a declarat Adrian Aldea, manager faună sălbatică Conservation Carpathia

Cunoscut la noi sub denumirea de breb, castorul este supranumit „inginerul ecosistemelor” pentru ingeniozitatea prin care construieşte un mozaic de suprafeţe naturale unde reţine apa şi extinde zonele umede, atât de necesare în condiţiile actuale ale schimbărilor climei şi secetelor prelungite.

Dintre beneficiile prezenţei castorilor în sud-estul Munţilor Făgăraş se poate sublinia contribuţia la purificarea şi filtrarea apei cu ajutorul barajelor pe care le construiesc, producând sedimente şi substanţe nutritive. De asemenea, sporesc bogăţia naturală a zonei prin crearea de zone umede, suprafeţe întregi bogate din punct de vedere natural, ce oferă hrană şi adăpost pentru alte specii: păsări, peşti, insecte, amfibieni. Un alt beneficiu este încurajarea dezvoltării lăstarilor tineri de specii lemnoase, în special salcia. În plus, castorii contribuie la extinderea zonelor umede şi creşterea capacităţii terenurilor de a stoca mai multă apă, astfel pot reduce semnificativ viteza debitului şi chiar stabiliza volumul de apă în urma ploilor abundente, atenuând efectul inundaţiilor. Dar activitatea lor poate ajuta, de asemenea, la susţinerea unui flux optim de apă în perioadele de secetă.

Pe lângă valoarea sa naturală de nepreţuit, castorul este şi un adevărat ambasador turistic. Prezenţa lui în zonă poate atrage mii de vizitatori pe an, iubitori de natură şi de frumos, oameni care îşi doresc să cunoască această specie şi să înveţe cât mai multe despre ea. În acest sens, în perioada următoare, fundaţia va pune bazele a trei centre de informare turistică în Rucăr, Lereşti şi Nucşoara, judeţul Argeş, centre unde cei interesaţi vor avea ocazia să se delecteze şi documenteze cu privire la această specie si rolul ei în natură.

Despre proiect
Această activitate este realizată în cadrul proiectului LIFE Carpathia, „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare care să permită refacerea proceselor naturale şi care, deopotrivă, să creeze beneficii comunităţilor locale din zona munţilor Făgăraş.

Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia, în parteneriat cu Asociaţia Ocolul Silvic Carpathia, Asociaţia de Vânătoare Piatra Craiului Făgăraş Conservation, SC Carpathia Agro & Finance SRL, Conservation Capital Consulting Ltd., Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Argeş – Basarab I şi ProPark – Fundaţia pentru Arii Protejate, între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul LIFE Nature (www.ec.europa.eu) şi a Fundaţiei Arcadia prin programul ELP (Endangered Landscapes Programme, www.endangeredlandscapes.org). Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene.

Despre Fundaţia Conservation Carpathia

Proiectul Fundaţiei Conservation Carpathia a început prioritar cu protejarea de păduri şi păşuni alpine în estul munţilor Făgăraş, iar din anul 2012 fundaţia a început să se implice activ şi în refacerea zonelor degradate.

Din anul 2009 şi până astăzi, proiectul a salvat de la exploatare peste 25.000 de hectare de păduri şi păşuni alpine în sud-estul munţilor Carpaţi, unde a iniţiat lucrări de reconstrucţie ecologică şi a stabilit măsuri de protecţie, atât pentru pădure, cât şi pentru animalele sălbatice.

Proiectul FCC este unic în România şi reprezintă una din cele mai importante iniţiative de conservare din Europa. Comunicat de presă – Fundaţia Conservation Carpathia