21 septembrie 2021

Cele mai multe cazuri de cancer pulmonar s-au înregistrat în ultimii ani în zona de Vest a României

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Fumatul şi expunerea la radon, principalii factori de risc pentru cancerul pulmonar

În ultimii ani, zona de Vest a ţării a prezentat cea mai mare incidenţă a cancerului pulmonar (51 de cazuri la suta de mii de locuitori) şi cele mai multe decese prin cancer pulmonar (peste 52 de decese la suta de mii de locuitori). Judeţul cu cea cea mai mare rată a incidenţei cancerului pulmonar a fost Hunedoara (70,4‰ locuitori în 2019). În judeţul Timiş, în perioada 2014-2019, cancerul pulmonar a avut cea mai ridicată pondere în ceea ce priveşte cazurile de cancer diagnosticate (49‰ locuitori în 2019), dublă în comparaţie cu cea a cancerului colorectal. Cele două judeţe s-au confruntat şi cu rate mari de deces prin cancer pulmonar conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Deloc surprinzător în context, se remarcă şi creşteri ale ratei prevalenţei prin cancer pulmonar în judeţul Hunedoara, de la 158‰ locuitori în 2017 la 202‰ locuitori în 2019, dar şi un exces de mortalitate prin cancer pulmonar la hunedoreni comparativ cu alte judeţe.

În contextul situaţiei cancerului pulmonar în zona de vest a României, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a propus autorităţilor locale, organizaţiilor judeţene membre ale Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi unităţilor sanitare din zonă, un protocol de colaborare, punând accent pe proiecte de navigare a pacientului, de la suspiciunea de cancer pulmonar la diagnosticare şi iniţierea tratamentului, precum şi pe dezvoltarea unor planuri de acţiune locală pentru creşterea nivelului de cunoştinţe privind simptomele cancerului pulmonar şi recunoaşterea factorilor de risc.

„Introducerea pachetului de 3 consultaţii de prevenţie gratuite – evaluarea factorilor de risc ai pacientului, intervenţia asupra factorilor de risc şi monitorizarea – pentru persoanele de peste 40 de ani poate reprezenta una dintre soluţiile depistării precoce a cancerului pulmonar. E un moment oportun să discutăm şi practica evaluării riscului individual al pacientului de a dezvolta acest tip de cancer, despre introducerea screeningului pentru persoanele cu risc crescut, mai ales că există şi surse de finanţare pentru astfel de programe. De asemenea, autorităţile locale ar trebui să prioritizeze problema cancerului pulmonar şi să dezvolte planuri de acţiune locală, implicând resurse precum asistenţii medicali comunitari, colaborând cu medicii de familie şi asociaţiile de pacienţi. Ne dorim să iniţiem în acest sens un protocol de colaborare pentru a contribui la detectarea precoce a cancerului pulmonar, pentru a creşte şansele de supravieţuire şi a îmbunătăţi calitatea vieţii pacienţilor cu cancer”, a declarat Cezar Irimia, Preşedinte FABC, în cadrul evenimentului „Cancerul pulmonar – prioritate pentru zona de vest a României’, organizat de FABC cu sprijinul MSD România.

Dezbaterea a avut ca obiectiv identificarea soluţiilor pentru iniţierea unui parteneriat pentru creşterea ratei de supravieţuire în cancerul pulmonar.

În ceea ce priveşte rata numărului de cazuri noi de cancer, tot judeţul Hunedoara s-a situat pe primul loc atât în 2019 (503‰ locuitori), cât şi în 2020 (545‰ locuitori), numărul de cazuri noi de cancer diagnosticate crescând cu peste 9% anul trecut. Din cei 2118 pacienţi oncologici, doar 5% au fost trataţi cu imunoterapie, aşa cum relevă datele raportului anual publicat de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Fumatul şi expunerea la radon – principalii factori de risc

Populaţia aflată la risc de a dezvolta cancer pulmonar este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiaţii (radon), la anumiţi factori poluanţi din mediu, precum azbestul, dar şi cei cu un istoric de cancer în familie.

Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar. Expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc pentru acest tip de cancer, Organizaţia Mondială a Sănătăţii clasificând-o la momentul actual drept o ameninţare majoră la adresa sănătăţii. În zonele cu expunere naturală de mediu la radon, combinaţia radon-fumat creşte substanţial riscul de cancer pulmonar, în rândul bărbaţilor. Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% (în ordine crescătoare, în zonele Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Alba, Stei) în rândul nefumătorilor. Conform studiilor, circa 1:10 cazuri de cancer pulmonar (9%) sunt atribuibile expunerii la radon (la nefumători). Însă, estimările arată că expunerea adiţională la fumat face ca până la 7:10 cazuri de deces prin cancer pulmonar (64-69%) să fie asociate expunerii combinate la cei doi factori de risc. Pentru Cluj, se estimează că expunerea la radonul din mediu şi la fumat este responsabila pentru 2 din 3 cazuri de deces prin cancer pulmonar în rândul bărbaţilor.

De asemenea, cercetările din ultimii ani, au evidenţiat cifre ce leagă incidenţa cancerului pulmonar de zonele industriale, poluate. Toţi aceşti factori, împreună cu o diagnosticare târzie a cancerului pulmonar, pot duce către date statistice îngrijorătoare şi mult mai greu de gestionat, având în vedere povara bolii.