Publicat: 6 Martie, 2018 - 08:33
Share

"Centenarul femeilor din arta românească", un proiect produs de PostModernism Museum, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, este găzduit de Muzeul de Artă din Braşov din 8 martie 2018. Proiectul inventariază peste 1.800 de artiste din România care au lucrat în ultimii 100 de ani şi expune lucrări de la peste 60 dintre acestea. La fiecare itinerare, expoziţia prezintă, uneori în premieră, lucrări de artă din colecţiile muzeelor gazdă şi din colecţii private.
Expoziţia-cercetare "Centenarul femeilor din arta românească" este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, arhivă digitală, o serie de infografice care prezintă sub-temele cercetării şi două proiecţii video: una care cuprinde o generoasă selecţie de interviuri video cu artiste contemporane şi o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada Centenarului.

Expoziţia este prezentată la Muzeul de Artă Braşov în perioada 8 martie - 27 mai 2018, conţinând o selecţie de artiste braşovene, inclusiv din colecţia Muzeului, cu un vernisaj miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 17.00 (B-dul Eroilor nr. 21), având ca şi curatori pe Cosmin Nasui şi Radu Popica.

Programul de vizitare al muzeului este: marţi-duminică: 9,00-17,00 (până în 31 martie), 10-18 (din 1 aprilie), luni închis.

Latura inedită a expoziţiei este prezentarea, ca index şi ca arhivă digitală, a peste 1.800 de artiste din România, dintre care unele mai puţin cunoscute, datorită faptului că nu au beneficiat încă de recuperare şi reevaluare istorică. Lucrările din expoziţie fac parte din colecţia Muzeului de Artă Braşov, Colecţia George Şerban, Colecţia Puiu K. Patzelt, membru al Societăţii Colecţionarilor de Artă din România (SCAR), şi Nasui Collection & Gallery. 

Alte etape ale acestui proiect-cercetare au fost prezentate anterior la Muzeul Municipiului Bucureşti şi Muzeul Naţional Brukenthal, în perioada noiembrie 2017-februarie 2018, marcând atât deschiderea Centenarului Marii Uniri la cel din urmă cât şi Bicentenarul acestuia.

"Muzeul de Artă Braşov a cercetat şi a prezentat publicului evoluţia centrului artistic braşovean şi patrimoniul de artă braşoveană, care, în mod firesc, a inclus şi contribuţia artistelor braşovene, o prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor temporare organizate în anii 2008-2018 ("Arta Braşoveană Interbelică", 2016; "Arta Braşoveană Postbelică 1945-1989. Repere din colecţia Muzeului de Artă Braşov", 2015; "Expoziţia retrospectivă Elena Popea (1879-1941)", 2010; "Elena Mureşianu. Omul şi artistul", 2008).

În cadrul expoziţiei "Centenarul femeilor din arta românească" la Muzeul de Artă Braşov, o secţiune a expoziţiei este dedicată artistelor a căror activitate a fost legată de Braşov: Elena Popea, Elena Mureşianu, Margarete Depner, Miklos Margit, Emilia Apostolescu, Zina Blanuţă, Viorica Ardeleanu-Kovacs, Angela Bocu, Veronica Bodea-Tatulea, Doina Liliana Dănescu, Gizella Deregan, Zoica Gavrilescu, Alexandrina Gheţie, Adelheid Goosch, Ana Hadiac, Irina Lukasz, Mihaela Modâlcă, Maria Neguş, Marcela Rădulescu, Ileana Sbârcea Mureşan, Suzanne Schunn, Aurelia Stoie Mărgineanu, Luminiţa Gliga, Teodora Pica." (Radu Popica, curator, istoric de artă)

"În secolul XXI avem de-a face cu o schimbare de paradigmă a istoriei artei (post-colonialiste, post-imperialiste, post Război Rece etc.): de la înţelegerea acesteia ca o disciplină autonomă, ca o succesiune de stiluri şi estetici cu ierarhii de artişti grupaţi în funcţie de genialitate şi celebritate, la perspectiva complexă de înţelegere istorică a fenomenelor culturale, antropologice, politice şi sociologice, din care firesc, interdisciplinar face parte. Datorită acestei înţelegeri antropologice sunt recuperate fenomene culturale, identităţi şi producţii artistice, (uneori uitate ori considerate periferice), care, prin această perspectivă, devin cel puţin la fel relevante, atât datorită particularităţii lor geografice, culturale, sociologice cât şi ca fenomene culturale de propagare cantitativă sau diversitate culturală.

Unul dintre aceste fenomene artistice intens recuperate global este cel al creaţiilor artistelor femei. Putem spune că arta românească a fost şi este incomplet înţeleasă fără recuperarea sistematică, prin cercetări, publicaţii dar mai ales expuneri permanente în muzee, a prezenţelor artistelor femei - de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în prezent." (Cosmin Nasui, curator, istoric de artă)

Expoziţia include lucrări de artă de la peste şaizeci de artiste: Cecilia Cuţescu-Storck (1879-1969), Lia Szasz (1928-2006), Schunn Suzanne (n. 1929), Verona Bucur Bălaş, Gabriela Florescu (n. 1919), Ambrosi Marianne, Mimi Şaraga-Maxy (1923-2006), Micaela Eleutheriade (1900-1982), Rodica Maniu (1890-1958), Elena Greculesi (1928-2016), Georgeta Năpăruş (1930-1997), Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008), Lucia Demetriade Bălăcescu (1895-1979), Ana Asdurova-Ciucurencu (1903 - 1972), Ileana Cojan (n. 1920), Vasiliu Chintilă Simona (1928-2009), Tia Peltz (1923-1999), Gabriela Radu, Zina Blanuţă (1913-1998), Veronica Bodea-Tatulea (n. 1947), Gizella Deregan (n. 1889), Alexandrina Gheţie (1935-2005), Aurelia Stoie Mărgineanu (n. 1940), Elena Mureşianu (1864-1924), Doina Liliana Dănescu (n. 1945), Emilia Apostolescu (1927-2016), Elena Popea (1879-1941), Lukasz Irina (1902 -1985), Angela Bocu (n. 1943), Mihaela Modâlcă (n. 1963), Maria Neguş (n. 1948), Viorica Ardeleanu-Kovacs (n. 1939), Zoica Gavrilescu (1913-1977), Luminiţa Gliga (n. 1975), Teodora Pica (n. 1964), Adelheid Goosch (n. 1929), Margarete Depner (1885-1970), Miklos Margit (1923-1995), Ileana Sbârcea Mureşan (n. 1941), Lili Pancu (1908-2006), Paula Ribariu (1938), Georgeta Arămescu Anderson (1910-1994), Medi Wechsler Dinu (1909-2016), Hedda Sterne (1910-2011), Sofia Uzum (1911-1988), Ana Iliuţ (1913-1991), Florica Cordescu (1913-1965), Elvira Micoş (1914-2014), Puia Hortensia Masichevici (1917-2010), Lidia Mihăescu (1918), Ligia Macovei (1916-1998), Alma Redlinger (1924-2017), Iulia Oniţă (1923-1987), Eva Cerbu (1924-2008), Clarette Wachtel (1926-2011), Geta Brătescu (n. 1926), Cornelia Dăneţ (1929-2015), Xenia Eraclide Vreme (1930-2007), Anamaria Smigelschi (1938), Doina Simionescu (1947-2016), Marilena Murariu (1954), Marilena Preda Sânc (1955), Tamara Isbăşescu (1932-1989), Magda Isăcescu (1943), Rodica Anca Marinescu (1937), Paula Ribariu (1938) şi interviuri video de la artiste contemporane: Casia Csehi, Marilena Murariu, Aurora Kiraly, Ioana Sisea, Alina Marinescu, Bianca Mann, Cristina Joia, Otilia Cadar, Carmen Acsinte, Zamfira Bîrzu, Iuliana Vîlsan, Cristina Russu, Lea Rasovszky, Ioana Ciocan, Cristina Dragomir, Mirela Trăistaru, Loredana Brumă, Mihaela Vezentan, Patricia Teodorescu, Ana Cătălina Gubandru, Marilena Preda-Sânc, Raluca Ilaria Demetrescu.