Publicat: 26 Ianuarie, 2015 - 21:35
Scrisoare deschisa adresata ministrului Cazanciuc

Centrul de Resurse Juridice solicita ministrulyui Justitiei o dezbatere publică privind Agenţia pentru administrarea bunurilor sechestrate, care se lasă aşteptată de prea multa vreme. Va prezentam textul scrisorii deschise:

În atenţia Ministrului Justiţiei

Stimate domnule Ministru Robert Cazanciuc,

Având în vedere că a trecut mai bine de o lună de zile de când Guvernul României a adoptat un Memorandum privind înfiinţarea, în subordinea Ministerului Justiţiei, a unei agenţii dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal, cu termen de realizare luna martie 2015, iar dezbaterea publică pe acest subiect nu a fost iniţiată de instituţia pe care o conduceţi, Centrul de Resurse Juridice vă propune o serie de recomandări şi teme de discuţie cu privire misiunea noii agenţii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni. Ne manifestăm disponibilitatea de a dezvolta aceste teme de discuţie într-un cadru mai larg de dezbatere la care să participe toţi factorii interesaţi.

Tema recuperării produselor infracţiunilor şi a creanţelor din infracţiuni este una urgentă cu impact asupra Mecansimului de Cooperare şi Verificare. Progresul realizat în acest domeniu, de la momentul adoptării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 până în prezent a fost insuficient şi există riscul ca o parte importantă a strategiei anticorupţie (Obiectivul specific 3.5 Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare) să depăşească stadiul asumat de implementare.

În dezbaterea acestei teme trebuie să ţinem cont de obligaţiile României stabile prin Directiva 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea produselor provenite din săvârșirea de infracțiuni în Uniunea Europeană, dar şi de obligaţiile asumate de România prin HG 1155/2014.

 

Principalele recomandări:

- Publicarea Memorandum-ului adoptat în şedinţa de Guvern din data de 10 decembrie 2014 privind înfiinţarea unei agenţii dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal. Într-un răspuns adresat CRJ, Guvernul României a menţionat că Memorandum-ul este un act intern al Guvenrului pe care nu ni-l poate pune la dispoziţie decât instituţia iniţiatoare, respectiv Ministerul Justiţiei. Considerăm că o dezbatere publică este greu de imaginat în lipsa unei transparenţe a temei de discuţie.

- Separarea bunurilor confiscate din infracţiuni (confiscare specială şi confiscare extinsă) de bunurile intrate în proprietatea privată a statului (ex. confiscarea contravenţională sau succesiunile vacante) şi crearea unui cadru separat de gestionare şi valorificare a acestor bunuri ca parte a misiunii instituţionale a noii agenţii pentru administrarea bunurilor sechestrate, urmând modelul francez (AGRASC). Modul în care sunt valorificate bunurile provenite din infracţiuni este o măsură a eficacităţii sistemului penal. Pedepsele de condamnare la închisoare pentru corupţie, criminalitate organizată, criminalitate economico-financiară etc sunt ineficace dacă aceste persoane sunt lăsate să îşi pună la adăpost profiturile dobândite ilicit. Aceste profituri confiscate trebuie prezentate explicit şi constant societăţii.

- Reutilizarea (transferul cu titlu gratuit) bunurilor confiscate din infracţiuni (bunuri mobile şi imobile) fie ca primă variantă de valorificare, fie atunci când bunurile nu pot fi valorificate în 180 de zile sau valoarea de vânzare a acestora coboară sub 75% din valoarea evaluată, adaptând modelul de succes din Italia. Amintim că, în actualul cadru normativ, sediul Intact, de exemplu, recent confiscat prin hotărâre judecătorească definitivă nu poate fi reutilizat ca sediu al unor instituţii şi autorităţi publice, nu poate fi închiriat, ci trebuie obligatoriu vândut la licitaţie publică (art. 22 , alin.1 din HG 731/2007), valoarea de cumpărare a acestuia putând ajunge, în lipsa unei competiţii între posibili cumpărători, chiar şi la 25% din valoarea evaluată, sau chiriaşilor (art. 22 , alin.8 din HG 731/2007) la valoarea evaluată. Există astfel riscul ca bunurile confiscate din infracţiuni să se reîntoarcă în patrimoniul infractorilor, chiar şi la 25% din valoare, ceea ce reduce din efectul disuasiv al pedepsei şi transmite că impunitatea poate căpăta forme diverse. Reutilizarea socială este unica formă de valorificare care garantează cetățenilor vizibilitatea bunurilor confiscate, întrucât ceea ce provine din infracțiuni este înapoiat societății în mod explicit.

- În privinţa sumelor confiscate din infracţiuni (confiscare specială şi confiscare extinsă), reutilizarea acestora se poate realiza prin intermediul unui fond special după modelul din Scoţia sau Franţa (din care să se asigure, de exemplu, confinanţarea/finanţarea proiectelor de prevenire a criminalităţii ale instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale). În acest sens, noul cadru normativ care va institui agenţia trebuie să asigure punerea în aplicare principiilor Legii nr. 381/2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, asemenea prevederi privind finanţarea prevenirii traficului şi consumului de droguri fiind deja implementate cu succes în Spania.

- Gestionarea de către viitoarea agenţie a datelor privind despăgubirile acordate victimelor infracţiunilor – instituţii şi autorităţi publice de la nivel local şi central şi acordarea de asistenţă acestora în procesul recuperării efective a prejudiciilor.

- Specificarea clară a destinaţiei sumelor recuperate din despăgubiri (pentru acoperirea prejudiciilor din infracţiuni) în bugetele autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale pentru a stimula autorităţile publice să se constituie în părţi civile şi să pună în executare hotărârile judecătoreşti (mai ales în cazurile de corupţie în care s-au înregistrat prejudicii deosebite).

- Implicarea societăţii civile în monitorizarea şi în structurile de cooperare ale viitoarei agenţii, auditarea anuală independentă a agenţei, precum şi numirea conducerii agenţiei printr-o procedură deschisă şi competitivă. 

 

- Reforma pe care o iniţiaţi prin înfiinţarea agenţiei pentru administrarea bunurilor sechestrate trebuie să ţină seama de toate problemele care apar pe parcursul procesului de recuperare a produselor infracţiunilor – de la plângere/denunţ până la modul în care sunt folosite sumele/bunurile recuperate din infracţiuni. Raţionalizarea doar a unei etape a acestui proces va menţine lipsa de transparenţă şi eficacitatea scăzută de acum. Astfel, vă recomandăm ca proiectul de act normativ ce va reglementa Agenţia să cuprindă cel puţin modificarea Legii nr. 381/2004, O.G. 14/2007 şi H.G. 731/2007.

 

Teme de discuţie:

 

  • Evidenţierea separată pe tipuri de infracţiuni şi de bunuri la nivelul parchetelor a măsurilor asiguratorii dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi transparentizarea datelor statistice privind măsurile asiguratorii în cauzele finalizate prin rechizitoriu. În acest moment Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deţin o evidenţă operativă privind măsura sechesterului asigurator, în timp de DIICOT nu întocmeşte astfel de statistici. Tema are relevanţă pentru că, în practică, confiscarea sau despăgubirea efectivă nu poate avea loc sau are loc foarte dificil în lipsa unor resurse indisponibilizate la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive. Un asemenea demers operativ ar putea indica tipurile de infracţiuni grave (ex. trafic de droguri, trafic de persoane, trafic de minori, corupţie) în care eforturile procurorilor în privinţa investigaţiei financiare şi a măsurilor asiguratorii sunt insuficiente. De exemplu, contul bugetului de stat 20.35.01.06 "Incasari din valorificarea bunurilor confiscate ca urmare a savarsirii infractiunilor la regimul drogurilor si precursorilor" înregistrează anual sume foarte reduse comparativ cu amploarea fenomenului infracţional (0,24 mil. lei – date provizorii la 31.12.2014).

 

Grafic privind măsurile asiguratorii în cazurile finalizate cu rechizitorii în 2014

 

 

Direcţia Naţională Anticorupţie

PICCJ

Categorie

Număr de bunuri

Valoare estimată
(nr. de bunuri
evaluate)

Număr de
bunuri
neevaluate

Număr de
bunuri

Valoare estimată
(nr. de bunuri
evaluate)

Număr de
bunuri
neevaluate

Imobile

416

186.055.944 RON,
3.057.613 Euro
(253)

163

4

182.384 RON

0

Conturi bancare

23

681.979 RON,
20.350 EUR
(17)

6 (neindividualizate)

 

31.890 RON,
3.950 EUR,
100 USD

 

Popriri

-

279.560 RON,
100 USD,
7.425 EUR

-

0

0

0

Autoturisme

93

1.129.333 RON,
263.000 EUR

55

-

-

-

Platformă auto

1

 

1

0

0

0

Arme de vânătoare

2

 

2

0

0

0

Alte bunuri

4

27.326 RON

-

 

1.000.000 Euro

 

Bunuri ce se ridică obligatoriu conform art. 252 CPP

Sume de bani

 

816.147 RON,
9.570 EUR,
100 USD

 

 

51.244 RON,
108.115 Euro,
4.120 USD,
500 GBF

 

Acţiuni societăţi comerciale

225

50.072 EUR

 

 

 

 

Părţi sociale

450

255.355 RON

 

 

 

 

Colecţie tablouri

1

20.000 EUR

 

 

 

 

Colecţie cărţi rare

1

10.000 EUR

 

 

 

 

Alte bunuri

5

520.317 RON

 

 

 

 

 

  • Lipsa bazei de date cadastrale pentru identificarea imobilelor şi a titularilor drepturilor de proprietate asupra acestora, în vederea aplicării măsurii asigurătorii a sechestrului;
  • Integrarea bazelor de date ale administraţiilor publice locale privind bunurile impozitate la nivel local;
  • Lipsa unui cadru normativ coerent şi a unei practici în privinţa confiscării de la terţi;
  • Lipsa unui cadru şi a unei metodologii de evaluare a bunurilor supuse confiscării de către organele de urmărire penală, valoare de impozitare sau valoarea contabilă fiind modalităţi insuficiente;
  • Crearea cadrului operaţional pentru valorificărea bunurilor mobile sechestrare înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive prin valorificarea la preţul de piaţă, constituirea de conturi/depozite purtătoare de dobânzi atât pentru lei, cât şi pentru euro etc.
  • Modul în care viitoarea agenţie va asigura depozitarea şi întreţinerea bunurilor (în special a autoturismelor), depozitarea şi identificarea modalităţilor de valorificare a obiectelor de lux (de ex. ceasuri, bijuterii de valoare mare etc);
  • Modul în care viitoarea agenţie se va implica în împărţirea bunurilor confiscate în România sau în străinătate în urma unei investigaţii comune cu un alt stat, precum şi crearea unui cadru normativ în acest sens;
  • Modul de numire a conducerii viitoarei agenţii şi asigurarea transparenţei activităţii;
  • Gestionarea costurilor valorificării bunurilor confiscate din infracţiuni pentru a păstra un echilibru între costrurile de administrare/valorificare şi acoperirea prejudiciilor;
  • Analiza modalităţii de valorificare actuală în condiţiile atractivităţii scăzute a bunurilor confiscate din infraţiuni, scăderii preţurilor pe piaţa imobiliară şi valorificării descentralizate la comun cu alte bunuri intrate în proprietatea privată a statului.
  • Analiza comunicării dintre Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi instanţe în privinţa titlurilor executorii şi stabilirea unui standard şi format al acestor titluri pentru a evita corespondenţa inutilă între instanţe şi structurile ANAF responsabile.
  • Analiza performanţelor ANAF în valorificarea şi gestionarea bunurilor confiscate şi analiza oportunităţii extinderii mandatului viitoarei agenţii.
  • Stabilirea competenţei procurorului de a supraveghea, verifica executarea hotărârii de confiscare la 2 ani de la rămânerea definitivă a acesteia.

Această dezbatere este una exterm de complicată de aceea considerăm că o consultare serioasă necesită timp şi armonizarea punctelor de vedere ale tuturor factorilor interesaţi – parchete, instanţe, CSM, ANAF, MFP, societate civilă, parteneri externi ai României etc.

Astfel, în temeiul art. 7, alin. 9 din Legea 52/2003 vă solicităm organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de act normativ de înfiinţare a Agenţiei pentru administrarea bunurilor sechestrate.

Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România