6 decembrie 2021

Cercetătorii UBB au investigat inegalităţile socio-economice şi de stare civilă în privinţa longevităţii adulţilor în Transilvania

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Cercetătorii UBB au investigat inegalităţile socio-economice şi de stare civilă în privinţa longevităţii adulţilor în Transilvania, între anii 1850 – 1914

O echipă de cercetători din cadrul Centrului de Studiere a Populaţiei şi din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a publicat recent un articol în revistă academică „Journal of Interdisciplinary History”, editată de MIT Press. Articolul urmăreşte investigarea inegalităţilor socio-economice şi de stare civilă în privinţa longevităţii: mortalitatea adulţilor în Transilvania între anii 1850-1914.

Primele rezultate ale cercetării despre mortalitatea adulţilor în Transilvania, între 1850 şi 1914, au fost prezentate în cadrul prestigioasei conferinţe de demografie istorică organizate la Pecs, Ungaria, între 26-29 iunie 2019, şi au stârnit interesul şi aprecierea specialiştilor prezenţi la eveniment (http://eshd2019.hu/wp-content/uploads/2019/06/ESHD2019_Final_Program.pdf).

Articolul investighează mortalitatea adulţilor în Transilvania, între mijlocul secolului al XIX-lea şi debutul Primei Conflagraţii Mondiale, o perioadă marcată de prefaceri importante în planul relaţiilor economice şi sociale ale provinciei, care şi-au pus amprenta şi asupra realităţilor demografice. Astfel, utilizând un număr de 6.719 cazuri, extrase din Historical Database of Transylvania (HPDT), pentru bărbaţii şi femeile care au avut 24 de ani şi peste la momentul decesului, prag ce marca intrarea în rândul celor majori conform legislaţiei civile a epocii, analiza a luat în atenţie o serie de aspecte ce au ţinut de tipul localităţii în care oamenii au trăit, de perioada temporală, de statutul socio-economic şi marital.

Rezultatele obţinute au indicat că trecerea de la un regim demografic vechi, grevat de tot felul de crize de subzistenţă, către o perioadă ceva mai stabilă şi procesul de industrializare au avut consecinţe importante pentru perspectivele de supravieţuire ale bărbaţilor şi femeilor transilvănene. Dacă între 1850 şi 1880 mortalitatea adulţilor a fost influenţată mai ales de multiplele crize de natură epidemiologică, ulterior, între 1881 şi 1914, diferenţele în longevitate au fost atribuite în principal dezvoltării economice şi aspectelor legate de aceasta.

Astfel, cei care au beneficiat mai întâi de efectele pozitive ale iniţiativelor legislative de sprijinire a industriei şi a investiţiilor în tehnologie, de măsurile luate în direcţia îmbunătăţirii sănătăţii publice au fost bărbaţii (în special cei necăsătoriţi, cu ocupaţii agricole, precum şi cei angajaţi ca lucrători semicalificaţi). Cu toate acestea, după anii 1880, perspectivele pentru o supravieţuire mai lungă au început să se îmbunătăţească nu doar pentru bărbaţii, ci şi pentru femeile transilvănene.

Pentru mai multe informaţii despre articol vă invităm să accesaţi https://direct.mit.edu/jinh/article/51/4/533/97613/Socioeconomic-and-Marital-Status-Inequalities-in.