29 mai 2022

Ceremonia de deschidere a anului universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Mesajul ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la ceremonia de deschidere a anului universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a transmis vineri, 1 octombrie 2021, un mesaj cu prilejul ceremoniei de deschidere a anului universitar 2021-2022 la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, desfăşurată în sistem videoconferinţă.

În calitatea sa de şef al diplomaţiei române şi în acelaşi timp de profesor de drept internaţional în cadrul instituţiei de învăţământ menţionate, Bogdan Aurescu s-a referit la tema din acest an a festivităţii – „Facultatea de Drept în mediul profesional” şi a prezentat, în discursul său, faţetele diplomaţiei inclusiv ca profesie juridică şi relevanţa sa în societate. Şeful diplomaţiei române a abordat totodată semnificaţia conceptului de rezilienţă în politica externă a României şi modul în care dreptul internaţional poate acţiona în realizarea acestui obiectiv de construire a rezilienţei statului şi societăţii, dreptul internaţional devenind un limbaj comun între actorii internaţionali care împărtăşesc aceleaşi valori.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a vorbit despre cariera diplomatică şi oportunităţile disponibile în cadrul Ministerului Afacerilor Externe pentru tinerii profesionişti din domeniul juridic şi a încurajat orientarea acestora către o carieră diplomatică, urându-le succes în noul an universitar.

Mesajul ministrului afacerilor externe este disponibil, în format video, aici: https://www.mae.ro/node/56847

Transmitem mai jos transcrierea mesajului ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej:

Domnule Rector al Universităţii din Bucureşti,
Domnule Preşedinte al Senatului Universităţii din Bucureşti,
Domnule Decan al Facultăţii de Drept,
Madame l’ambassadrice Laurence Auer,
Esteemed representatives of the Diplomatic Corps,
Domnule Preşedinte al Uniunii Naţionale a Barourilor,
Doamnă Director al Institutului Naţional al Magistraturii,
Domnule Director al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor,
Stimaţi Colegi, Dragi studenţi,

Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră, chiar dacă pandemia ne împiedică, din păcate, şi în acest an, să ne întâlnim într-o formulă cu participare fizică.

Deschiderea acestui an universitar este subsumată temei „Facultatea de Drept în mediul profesional”. Ca ministru al afacerilor externe şi profesor de drept internaţional, vă voi vorbi, în mod firesc, despre diplomaţie ca profesie juridică şi despre relevanţa sa în societate pentru asigurarea bunăstării şi securităţii noastre în sens larg, pentru apărarea drepturilor cetăţenilor români, oriunde s-ar afla, şi, în cele din urmă, pentru a ne proteja interesele naţionale.

Am mai spus, poate unii dintre dumneavoastră îşi amintesc, că dreptul internaţional trebuie să facă parte din ADN-ul oricărui diplomat. Voi detalia această idee, la care ţin foarte mult.

Lumea în care trăim este din ce în ce mai interconectată şi mai interdependentă. Provocările cu care ne confruntăm sunt tot mai complexe. În întreaga lume, diplomaţiile se află în faţa unor întrebări-cheie şi în centrul unor procese de adaptare şi de anticipare. Iar reacţiile pe care trebuie să le avem trebuie să fie tot mai eficiente, tot mai rapide, dar şi mai sofisticate, pentru a ne construi – în esenţă – rezilienţa ca stat şi ca societate.

Adică, în alte cuvinte, capacitatea de a rezista în faţa crizelor şi de a deveni mai eficienţi în gestionarea lor şi a celor viitoare. Ceea ce presupune şi abilitatea de a ne întări parteneriatele cu actori externi care împărtăşesc aceleaşi valori şi obiective, adică sunt like-minded, şi de a diminua sau elimina dependenţa de acei actori care nu gândesc sau acţionează la fel ca noi şi care ne afectează capacitatea de a ne atinge obiectivele, inclusiv cele de politică externă.

Rezilienţa – acest concept-cheie pentru anul 2021 – nu poate avea un fundament solid fără a fi ancorată profund în principiile, normele şi instituţiile dreptului internaţional, pentru a putea construi o ordine globală bazată pe reguli, ducând, în cele din urmă, la consolidarea statului de drept la nivel internaţional, adică, aşa cum mai spunem noi, International Rule of Law.

Pentru că, dincolo de faptul că pentru construirea rezilienţei avem nevoie de o capacitate de adaptare fără precedent, este şi mai necesar un simţ acut al menţinerii direcţiei strategice şi în acelaşi timp principiale în cadrul acţiunii noastre diplomatice.

Am dezbătut această temă a rezilienţei inclusiv la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române de la începutul lunii septembrie. Ne-am propus atunci să explorăm ce putem face pentru ca diplomaţia să poată consolida rezilienţa României şi am ajuns la concluzia că relevanţa acţiunii diplomatice vine din creşterea rezistenţei în faţa provocărilor de toate tipurile, a capacităţii de adaptare şi gestionare mai eficientă a riscurilor, ameninţărilor şi provocărilor regionale şi globale. Asta ne va permite să ne protejăm mai bine valorile, interesele, obiectivele – ale cetăţenilor noştri şi ale României.

În plus, pentru ca rezilienţa în plan extern să ducă la protejarea mai eficientă a intereselor şi obiectivelor noastre strategice, este nevoie – cum am spus deja – să ştim cum să obţinem o coordonare crescută cu partenerii like-minded şi totodată reducerea dependenţei de actorii care nu împărtăşesc aceleaşi valori.

Iar dreptul internaţional este deosebit de important în acest context mai larg. Aş spune că dreptul internaţional este nu numai o ramură a dreptului, dar, la fel de important, este un limbaj comun între state care împărtăşesc aceleaşi valori. Dreptul, cu precădere cel internaţional, joacă acest rol, iar diplomaţii cunosc acest limbaj.

Dreptul internaţional este deseori perceput ca fiind un sistem de reguli care priveşte statele şi organizaţiile internaţionale, când, de fapt, în realitate, punctul gravitaţional al dreptului internaţional este reprezentat de persoane şi de societate.

Iar pandemia de COVID-19 a demonstrat, poate foarte elocvent, acest adevăr. Dimensiunea umană a aceste crize a arătat caracterul vital al cooperării între state, al multilateralismului eficient, adică al implicării organizaţiilor internaţionale şi al cooperării internaţionale bazate pe reguli şi, evident, pe respectarea dreptului internaţional. Prin intermediul mecanismelor pe care le-am creat sau pe care le-am adaptat la nivelul organizaţiilor din care facem parte, fie că vorbim despre Uniunea Europeană, despre NATO sau despre ONU sau despre alte organizaţii. Împreună cu alte state, în diverse formate, am reuşit să gestionăm criza şi toate faţetele şi implicaţiile sale – la început poate mai puţin bine, iar ulterior din ce în ce mai eficient. Inclusiv prin intermediul dreptului internaţional şi al instrumentelor sale specifice, am reuşit să facilităm răspunsuri rapide la evoluţiile pandemiei.

Dragi participanţi,
Unul dintre obiectivele noastre prioritare de politică externă este fixarea, pentru România, a unui profil internaţional mai ambiţios, de angajament profund faţă de valorile democratice, faţă de dreptul internaţional, faţă de multilateralism şi ordinea internaţională bazată pe reguli şi, desigur, faţă de partenerii cu care împărtăşim valori similare la nivel internaţional.

În acest sens, aş vrea să vă vorbesc despre importanţa specializării juridice în cadrul ministerului pe care îl conduc. Cum am spus deja, un bun diplomat trebuie să cunoască foarte bine conceptele dreptului internaţional, întrucât, indiferent de specializarea sa, acestea pot fi, în momente cheie, extrem de relevante.

În cadrul Centralei ministerului îşi desfăşoară activitatea diplomaţi, având activităţi legate direct de practica dreptului internaţional.

Astfel, există direcţii specializate care aplică dreptul internaţional în activitatea lor zilnică şi cu titlu de exemplu pot să vă spun că există în Centrala ministerului Departamentul Afaceri Juridice, cu Direcţia Drept Internaţional şi Dreptul Uniunii Europene, Direcţia Tratate Internaţionale, Oficiul pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale, există Direcţia Drepturile Omului, Protecţia Minorităţilor şi Consiliul Europei, există un departament gestionat de Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, un altul de Agentul Guvernamental pentru CEDO sau există Direcţia Protocol care trebuie să aibă în componenţă diplomaţi jurişti care stăpânesc foarte bine dreptul internaţional. Iar în Departamentul Consular şi în misiunile consulare şi secţiile consulare ale ambasadelor noastre în străinătate, cunoaşterea dreptului internaţional, dar şi a altor ramuri de drept, cum este cel civil, al familiei, sau cel administrativ este esenţială pentru protejarea adecvată a drepturilor şi intereselor cetăţenilor români.

Diplomaţii din cadrul acestor echipe participă în mod direct la negocierea tratatelor, ceea ce este foarte pasionant şi, mai general, la activităţi şi proceduri aferente încheierii tratatelor internaţionale la care România devine parte, precum şi, iarăşi foarte interesant, la reprezentarea statului român în proceduri contencioase internaţionale. Totodată, diplomaţii jurişti participă activ la formularea poziţiilor României legate de respectarea dreptului internaţional în dosare tot mai complexe şi mai variate la nivel internaţional.

De exemplu, echipa pe care am coordonat-o, ca Agent al României în procesul dintre România şi Ucraina privind Delimitarea Spaţiilor Maritime în Marea Neagră, la Curtea Internaţională de Justiţie, care a obţinut în 2009 un succes semnificativ pentru ţara noastră, adică 9700 de km pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă, adică unica extindere de drepturi suverane şi jurisdicţie suverană ale României după Marea Unire de la 1918, a fost în cea mai mare parte compusă din diplomaţi jurişti români, absolvenţi ai Facultăţii noastre de Drept.

Tot o echipă de diplomaţi jurişti absolvenţi ai acestei Facultăţi a negociat, alături de experţi din alte instituţii ale statului român cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, Acordul cu Statele Unite privind amplasarea în România a scutului antirachetă, din 2011, un proiect esenţial al securităţii noastre şi o contribuţie importantă la securitatea NATO şi a statelor aliate. Pe 13 septembrie am aniversat 10 ani de la semnarea acestui Acord, al cărui negociator-şef am fost pentru România, iar în mai 2021 am marcat cinci ani de la atingerea capacităţii operaţionale depline a facilităţii antirachetă de la Deveselu.

Dreptul internaţional nu este practicat doar la nivelul direcţiilor specializate juridic din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Diplomaţii care îşi desfăşoară activitatea şi în alte departamente din minister sau în misiunile diplomatice şi consulare ale României din străinătate se raportează constant, permanent la dreptul internaţional.

Dragi studenţi,
În faţa unor provocări fără precedent cu care societatea internaţională se confruntă astăzi este vital ca dreptul internaţional să rămână ancora relaţiilor internaţionale, asigurând securitatea, pacea, stabilitatea şi rezilienţa noastră.

Ca viitori profesionişti în domeniul juridic, vreau să vă spun în încheiere că diplomaţia română are nevoie de dumneavoastră. România are nevoie de dumneavoastră, iar dumneavoastră veţi avea responsabilitatea, după noi, să construiţi România de care aveţi şi avem nevoie şi pe care o doriţi.

Cu seriozitate, cu muncă, cu efort, cu respect faţă de lucrurile făcute temeinic, duse la bun capăt, veţi putea să contribuiţi, în profesiile juridice pe care le veţi alege, inclusiv în diplomaţie, la bunăstarea şi dezvoltarea societăţii noastre.

Vă doresc mult succes în acest an universitar, multă sănătate şi multă putere de muncă!