Publicat: 5 Iunie, 2019 - 14:55
Share

* Calendar strâns pentru nominalizǎri şi vot

Procesul electoral care a dus la alegerea noului Parlament European s-a încheiat, dar el reprezintă o nouă etapă pentru desemnarea conducerii la nivelul structurilor europene, conducere care trebuie să respecte un echilibru între forțele politice nou alese.

Reuniți săptămâna trecutǎ la Bruxelles pentru o primă discuţie pe această temă, liderii europeni nu au vehiculat nici un nume pentru moment, dar un consens trebuie găsit până la sfârșitul lunii iunie, având în vedere că noul parlament intră în funcțiune la 2 iulie, la prima sesiune plenară de la Strasbourg.

Vor urma apoi nominalizările pentru posturile de președinți ai Comisiei și Consiliului, precum și pentru BCE sau Curtea de conturi. Decizii nu prea ușor de luat și consens mai dificil de găsit cu noua structură a parlamentului, căci trebuie să existe un echilibru geografic, de gen, și să fie luate în calcul și opiniile grupurilor politice mai mici din forul legislativ.

Pe 2 iulie la Strasbourg, deputații aleși la scrutinul electoral îşi vor începe mandatul, moment la care ei trebuie să decidă și asupra noului președinte al Parlamentului și vicepreședinții care îl vor seconda. Pe perioada ultimelor două mandate, popularii și socialiștii și-au împărțit conducerea forului legislativ pentru o perioadă de 2,5 ani fiecare grup politic, tocmai pentru a evita monopolizarea puterii de către una din forțele politice. Noua structură a parlamentului îngreunează acest proces, cele două grupuri având nevoie de noi alianțe pentru luarea deciziilor, mai ales că pe ordinea de zi sunt în așteptare proiecte importante precum bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Ulterior (după vacanța parlamentară, n.r.) deputații trebuie să îi audieze pe viitorii membrii ai Comisiei Europene, executivul urmând să își înceapă mandatul în octombrie.

Summit UE în 20-21 iunie: liderii UE ar trebuie sǎ facǎ nominalizarea candidaților
După luni de negocieri între liderii europeni pe de o parte, şi între cei 28 și grupurile politice ale Parlamentului European, pe de altǎ parte, șefii de stat și de guvern speră să prezinte, în timpul Summit-ului de la Bruxelles din 20 și 21 iunie, numele candidaților selectați pentru preluarea președințiilor Comisiei Europene și Consiliului European.
Pentru a ocupa funcția de președinte al Comisiei Europene, care constă în definirea principalelor orientări politice ale Comisiei, vor fi luate în considerare două tipuri de candidaturi:
- cele ale Spitzenkandidaten (candidat-cap de listǎ pentru grupurile politice din legislativul european, n.r.), propuse de partidele politice europene (respectiv germanul Manfred Weber (PPE), olandezul Frans Timmermans (S&D) și daneza Margrethe Vestager (ALDE)).
- alte personalități - precum francezul Michel Barnier, luat în calcul pentru experienţa sa ca negociator-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, dar şi cea de fost comisar european şi fost ministru. El este susţinut de preşedintele francez Emmanuel Macron, dar nu este agreat de cancelarul german NGELA Merkel.

La alegerile din 2014 cele douǎ mari grupuri politice ale forului legislativ au decis sǎ existe acest gen de candidat, şi la acel moment a câștigat EPP Spitzenkandidat, Jean-Claude Juncker, din Luxembourg, al cǎrui mandat se va încheia la sfârșitul lunii octombrie.

Cat priveşte Consiliul European, presa europeanǎ face şi aici multe speculații: mai întâi este vehiculat numele cancelarului german Angela Merkel, de exemplu, chiar dacă ea nu spune că este interesată. Premierul olandez Mark Rutte, președintele român Klaus Iohannis, președintele lituanian Dalia Grybauskaite și chiar fostul prim-ministru danez Helle Thorning-Schmidt ar avea, de asemenea, șanse ...
În cadrul Consiliului European din 20 și 21 iunie, liderii europeni ar trebui, de asemenea, să numească în mod oficial noul președinte al Băncii Centrale Europene (BCE), ales în prealabil de miniștrii de finanțe ai UE. Numele germanului Jens Weidmann ar putea ieși din pălărie. Președinte al Bundesbank, el este deja membru al Consiliului guvernatorilor BCE. Cu toate acestea, şansele lui ar fi reduse foarte mult dacă un german ar preluat conducerea noii Comisii Europene şi asta din motive de echilibru între statele membre.

Numele finlandezului Erkki Liikanen sau olandezului Klaas Knot sunt de asemenea vehiculate. Lista mai conţine numele francezului Benoît Cœuré, membru respectat al Consiliului guvernatorilor BCE, francezul Villeroy de Galhau, în prezent guvernator al  Bǎncii Franţei, şi a cǎrui nominalizare este mai uşor de susţinut în rândul ţǎrilor membre din sudul Europei.

 

1 iulie : o nouǎ preşedinţie a UE

Finlanda va prelua de la Romania preşedinţia semestrialǎ a Uniunii Europene, respectiv de la 1 iulie la 31 decembrie 2019. Ca atare, miniştrii finlandezi sunt cei care vor prezida reuniunile consiliilor de minitrii pe domenii de competenţe - economie, apǎrare, muncǎ, etc.

Finlanda va fi urmatǎ în 2020 de Croaţia şi apoi Germania.

 

2-4 iulie : un nou preşedinte al Parlamentului European

Noul Parlament European îşi începe oficial activitatea pe 2 iulie, iar primele decizii vor fi de alegere a preşedintelui şi vicepreşedinţilor forului legislativ.

El este cel care reprezintǎ instituţia în exterior şi conduce şedinţele plenare, împreunǎ cu cei 14 vicepreşedinţi. Preşedintele este ales cu majoritate absolutǎ pentru un mandat de 2,5 ani, respectic jumǎtatea mandatului de cinci ani. La 17 ianuarie 2017, italianul Antonio Tajani (PPE, conservatori) i-a succedat germanului Martin Schulz (S&D, socialiştii şi democraţii din PE). Până în prezent, cele douǎ grupuri politice şi-au împǎrţit mandatul de cinci ani în douǎ de 2,5 ani şi s-au succedat reciproc la cârma forului legislativ. Cum acum ele au pierdut majoritatea absolutǎ este posibil sǎ asistǎm la o schimare de tacticǎ şi sǎ avem un preşedinte al Parlamentului European centrist precum Simone Veil în 1979 sau irlandezul Pat Cox în 2002. Numele liberalului belgian Guy Verhofstadt (ADLE) este vehiculat, el fiind interesat de acest post sau cel al germanului Manfred Weber (PPE), dacǎ nu obţine preşedinţia Comisiei Europene. Numele irlandezei Mairead McGuinness, care a fost deja vice-preşedintǎ a PE, este şi el vehiculat, mai ales cǎ, potrivit presei europene, "are experienţǎ" este "irlandezǎ" şi în plus "este femeie". Potrivit înţelegerilor anterioare ale liderilor, cel puţin unul din cele patru posturi de responsabilitate din instituţii trebuie sǎ fie ocupat de o femeie. Pentru a-şi prezenta candidatura, un deputat trebuie sǎ obţinǎ susţinerea unui grup parlamentar sau a cel puţin 38 de deputaţi. Biroul PE, format din 14 vice-preşedinţi şi 5 chestori va fi şi el ales cu acest prilej. El este responsabil de toate aspectele relative la administraţie, personal şi organizarea instituţiei.

15-18 iulie: deputaţii europeni ar trebui sǎ voteze pe noul preşedinte al CE

Dacǎ șefii de stat și de guvern reușesc să cadǎ de acord asupra nominalizǎrii unui candidat la președinția Comisiei Europene, deputații europeni vor trebui să voteze (sau nu) la cea de-a doua sesiune plenară din 15-18 iulie. În cazul unui vot nefavorabil, Consiliul European va trebui să prezinte o altă candidatură Parlamentului European.

Septembrie-octombrie : audierea viitorilor comisari

Odatǎ ales, viitorul preşedinte al Comisiei Europene va propune repartizarea portofoliilor (concurenţǎ, afaceri externe, economie, energie, transports, etc.) între statele membre în baza propunerilor fǎcute de acestea pentru a forma noua comisiei 27 sau 28 dacǎ Marea Britanie nu iese. O întrebare care se pune şi aşteaptǎ rǎspuns este cine va îi va succede italiencei Federica Mogherini, înalt reprezentant pentru afaceri exterene şi politicǎ de securitate.

Intrarea lor în funcţiune este prevǎzutǎ pentru 1 noiembrie 2019, dupǎ ce în prealabil vor fi audiaţi de deputaţii europeni.  

1 octombrie : un nou preşedinte al Curţii de Conturi Europene

Un nou președinte al Curții de Conturi Europene va prelua mandatul la 1 octombrie pentru un mandat de trei ani. Cu condiţia sǎ nu îi fie reînnoit mandatul lui Klaus-Heiner Lehne, numit în 2016 de către cei 28 de membri ai acestei instituții. Curtea de Conturi Europeană are sarcina de a asigura buna gestiune financiară a UE (audit, transparență, valoare în bani etc.). Cele 28 de membri sunt reînnoiți la sfârșitul perioadei de șase ani. La începutul lunii iulie 2019, au venit doi noi membri, un croat și un român, care își vor împlini atribuțiile până în anul 2025.

1 noiembrie : noua Comisie şi BCE îşi încep mandatul

Actual mandat al Comisiei Europene se va încheia la 31 octombrie, la 1 noiembrie urmând sǎ îşi înceapǎ mandatul noul executiv. De asemenea, la 1 noiembrie îşi va prelua mandatul noul președinte al Băncii Centrale Europene. O altă poziție-cheie a Uniunii, avand în vedere intervenția sa în timpul crizei economice și financiare. BCE gestionează politica monetară a zonei euro, având ca obiectiv principal menținerea stabilității prețurilor.
În noiembrie 2011, italianul Mario Draghi a luat locul lui Jean-Claude Trichet, pentru un mandat de opt ani care nu poate fi reînnoit.
 
1 decembrie: Donald Tusk pǎrǎseşte Consiliul European
Noul președinte al Consiliului European, care va conduce activitatea și va încuraja consensul între lideri, îi va succede polonezului Donald Tusk, începând cu 1 decembrie, timp de doi ani și jumătate. Acesta l-a succdeat pe belgianul Herman Van Rompuy, primul preşedinte al Consiliului dupǎ intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. (Carmen Dinu, Bruxelles)

Tag-uri Institutii: