7 decembrie 2021

Claudiu Târziu: România este statul înrudit al aromânilor și meglenoromânilor din Macedonia de Nord

Distribuie pe rețelele tale sociale:

La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaștere a drepturilor egale ale românilor (aromâni și meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei și deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, au întreprins o vizită de lucru în Republica Macedonia de Nord pentru a se documenta asupra situației și problematicii minorităților înrudite aromână și meglenoromână și a aduce un omagiu personalităților aromâne și meglenoromâne din această țară.
Membrii delegației au vizitat Ambasada României la Skopje, unde au purtat discuții cu E.S. ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Macedonia de Nord, Adela-Monica Axinte și cu Gabriel Nicola, prim colaborator al misiunii, ministru plenipotențiar.
În cadrul discuției, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, senatorul Claudiu Târziu, a subliniat că, la 31 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o strategie bine articulată pentru sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni. ,,Ca stat înrudit, România manifestă timiditate și nu trece mai departe de declarații de bune intenții. Interesul nostru de sprijinire a românilor din Macedonia de Nord și Balcani nu-l poate servi nimeni în locul nostru. Este foarte important să manifestăm inițiativă și să fim activi, așa cum am fost până în anul 1948, acționând în beneficiul cultural-identitar al fraților aromâni și meglenoromâni din Balcani. Considerăm că o bună conlucrare a Comisiei pentru românii de pretutindeni cu Executivul, în speță cu Ministerul Afacerilor Externe al României, este esențială pentru succesul demersului nostru.
Principalele aspecte pe care le-am identificat și pentru care vom încerca să găsim soluțiile adecvate sunt: extinderea învățământului în dialectele aromân și meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de Nord care studiază dialectul istoric aromân al limbii române comune; acordarea de burse universitare studenților aromâni și meglenoromâni care doresc să studieze în Universitățile din România; acordarea cetățeniei române în regim simplificat membrilor celor două minorități înrudite și recuperarea proprietăților comunității și bisericii aromâne confiscate abuziv de statul comunist iugoslav și moștenite de guvernul Republicii Macedonia de Nord sau de către Biserica Ortodoxă Macedoneană, nerecunoscută canonic de ansamblul lumii ortodoxe”.
„Între România și R. Macedonia de Nord există un vast teren de cooperare în vederea recunoașterii și respectării de către aceasta a statutului firesc al României de stat înrudit al aromânilor și meglenoromânilor. Prietenii noștri macedoneni înțeleg că așa cum și România, înainte de integrarea în Uniunea Europeană a trebuit să acorde drepturile firești minorităților de pe teritoriul său, inclusiv minorității macedo-slave, în aceeași măsură și Macedonia de Nord trebuie să acorde aceleași drepturi românilor (aromâni și meglenoromâni) de pe teritoriul său, înainte de integrarea în Uniune. Este chiar o condiție sine qua non a integrării”, a mai declarat senatorul Claudiu Târziu.
Delegația a vizitat orașul Bitola din sudul țării, important centru aromân, unde a avut întrevederi și discuții de lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României, și cu domnul Hristu Ciolacu, președinte al „Comunei aromâne” și epitrop al bisericii ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitate.
În cadrul discuțiilor, delegația parlamentară din România a fost informată despre demersurile făcute de către cei doi interlocutori către Ministerul Afacerilor Externe de la București, demersuri legate de proprietățile comunității românești din zonă, dar și despre discuțiile purtate de către domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României cu ministrul de externe al guvernului de la Skopie în încercarea de soluționare a acestor problemelor legate de aceleași proprietăți, încă neretrocedate.
Senatorul Claudiu Târziu și deputatul Boris Volosatîi au vizitat în Bitola patru obiective istorice de importanță deosebită pentru statul român și minoritatea aromână înrudită: clădirea fostului Consulat al României care a funcționat până în 1948, clădirea fostului liceu comercial românesc din Bitola, biserica aromână ”Sfinții Împărați Constantin și Elena” și cimitirul românesc, unde delegația a adus un pios omagiu importantelor personalități aromâne: profesorul Apostol Mărgărit, fost inspector al școlilor românești din Balcani și poetul Constantin Belimace, autorul imnului românilor sud-dunăreni ,,Dimândarea părintească”.
Aromânii și meglenoromânii sunt recunoscuți prin Constituția Macedoniei de Nord, sub denumirea slavă de ”vlahi”, drept grup etnic cofondator al acestui stat. Numărul persoanelor de origine română din această țară nu este cunoscut cu exactitate, estimările variind între 10 mii și 150 de mii. Dialectul istoric aromân este studiat ca materie facultativă în unele școli publice, existând unele emisiuni de radio și televiziune în dialect la posturile naționale.
Vizita parlamentarilor români continuă în zilele următoare în Albania, țară în care comunitatea istorică aromână deține o pondere importantă.