7 decembrie 2021

Claudiu Târziu: Vom monitoriza atent cum îşi vor face treaba instituţiile care ţin de statul român, dar şi cum autorităţile sârbe

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni senatorul Claudiu Târziu: „Vom monitoriza atent cum îşi vor face treaba instituţiile care ţin de statul român, dar şi cum autorităţile sârbe, în beneficul bunelor relaţii, îşi vor îndeplini obligaţiile faţă de minoritatea românească de pe întreg teritoriul Serbiei”

O delegaţie condusă de senatorul Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, a întreprins o vizită de lucru în Serbia pentru a se documenta asupra situaţiei şi problematicii minorităţii române din Voievodina. Din delegaţie au mai făcut parte senatorul Monica Anisie şi senatorul Viorel Badea, membrii ai Comisiei.

Delegaţia Senatului României a vizitat sediul Casei de presă şi editură „Libertatea” din Pancevo, aparţinând comunităţii române, unde a avut discuţii legate de problema gravă cu care se confruntă. Pericolul este ca respectiva instituţie să rămână fără sediul unde îşi desfăşoară activitatea de zeci de ani. Clădirea ar trebui să fie retrocedată comunităţii evreieşti, ca urmare a unui proces în instanţă câştigat de această comunitate.

În cadrul intervenţiei sale, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu, a evidenţiat faptul că minoritatea sârbă din România beneficiază de toate drepturile necesare păstrării identităţii naţionale, inclusiv de o presă liberă în limba sârbă şi că i se pare absolut firesc ca autorităţile sârbe să ofere Casei de presă şi editură „Libertatea” un sediu similar celui care va fi retrocedat.

„Aşteptăm de la autorităţile sârbe un gest de normalitate şi de reciprocitate, pornind de la felul în care minoritatea sârbă este tratată în România, anume de a oferi în cel mai scurt timp Casei de presă şi editură „Libertatea” un nou sediu, pe măsura celui pierdut, pentru ca această veche şi importantă instituţie românească din Serbia să-şi poată desfăşura activitatea în continuare. Cer Ministerului de Externe de la Bucureşti şi Ambasadei României de la Belgrad să urmărească cu atenţie această problemă şi să facă toate demersurile necesare pentru a se asigura că minoritatea românească din Serbia nu iese păgubită sau îi sunt afectate drepturile. Voi informa şi Senatul României asupra acestei probleme şi o vom urmări cu maximă atenţie.”

Vizita a continuat la şcoala din Satu Nou, la mai multe biserici româneşti, precum şi la Casa de Cultură „Doina” din Uzdin, un important centru al culturii românilor din Voievodina, unde a fost vizionată o frumoasă expoziţie de pictură naivă a pictorilor români din localitate.

Tot în decursul acestei vizite, delegaţia Senatului României a avut o întâlnire şi cu primarul din Covăciţa, comună în care convieţuiesc armonios mai multe etnii. Membrii comisiei senatoriale i-au mulţumit acestuia pentru modul în care sunt trataţi românii de pe teritoriul comunei.

Revenind la Vârşeţ, delegaţia Senatului României condusă de senatorul Claudiu Târziu s-a întâlnit cu părintele Emanuel Tăpălagă, Vicar al Episcopiei românilor din Serbia „Dacia Felix”. Sfinţia Sa a informat membrii delegaţiei asupra problemelor complexe cu care se confruntă biserica românească pe teritoriul Serbiei şi despre nevoia de ajutor din partea statului român.

În cadrul discuţiilor s-a subliniat importanţa recunoaşterii Bisericii Ortodoxe Române pe tot teritoriul Serbiei, în contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană a Serbiei, precum şi a bunelor relaţii dintre cele două biserici şi state.

La finalul vizitei, delegaţia parlamentară a Senatului României a participat la o întâlnire cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR) şi cu membrii Comunităţii Românilor din Serbia (CRS), cea mai importantă organizaţie românească din Voievodina, cu 28 de filiale.

Preşedintele CNMNR, Daniel Magdu, a prezentat situaţia instituţiei şi a modului în care sunt gestionate fondurile, absolut insuficiente, puse la dispoziţie de aurorităţile sârbe. Daniel Magdu a dat exemplul organizaţiei similare a maghiarilor din Voievodina – care are angajate circa 100 de persoane, ale căror salarii sunt plătite de Budapesta şi care se ocupă de problemele de învăţământ, cultură etc., ale minorităţii maghiare de pe teritoriul Serbiei. Pe lângă acest aspect, Ungaria alocă, pe lângă fondurile acordate de autorităţile sărbe minorităţii maghiare, încă alte zeci de milioane de euro, pe care comunitatea maghiară îi utilizează pentru dezvoltarea sa. Pentru comparaţie, statul român nu a implementat încă nici măcar un sistem de burse pentru elevii români din Serbia care studiază în limba română.

O altă chestiune serioasă şi dureroasă, pe care au sesizat-o parlamentarilor reprezentanţii comunităţii române locale, este cea referitoare la situaţia clădirii „Luceafărul”, care trebuia retrocedată comunităţii româneşti şi pe care, între timp, autorităţile sârbe au vândut-o unei persoane private. A fost evidenţiată necesitatea acordării de către statul sârb a unei compensaţii financiare sau imobiliare în schimbul acestei clădiri de importanţă istorică uriaşă pentru comunitatea românească. În acest sens, s-a cerut intervenţia autorităţilor române pentru ca acest lucru să se finalizeze în spiritul bunei înţelegeri şi a reciprocităţii, ţinând cont că statul român a restituit minorităţii sârbe din România toate imobilele revendicate.

Vicepreşedintele Comunităţii Românilor din Serbia (CRS), Stevan Mihailov, a prezentat situaţia învăţământului în limba română din Voievodina, situaţie care îngrijorează prin scăderea drastică a numărului de copii români care vin către şcolile şi clasele cu predare în limba română. De asemenea, a fost reclamată lipsa cadrelor didactice – care, ca şi copiii, nu sunt motivate să vină şi să rămână în învăţământul în limba română – precum şi lipsa manualelor necesare predării materiilor în limba română.

Încă odată a fost dat exemplul comunităţii maghiare, în care fiecare copil care învaţă în limba maternă şi fiecare cadru didactic care predă în această limbă primeşte o bursă lunară din Ungaria, investiţie pe care Budapesta o consideră strategică şi absolut necesară pentru păstrarea identităţii ungurilor din Voievodina.

Profesorii prezenţi la întâlnire, ei înşişi membri al CNMNR şi CRS, au solicitat delegaţiei parlamentare ca România să se implice aşa cum o face Ungaria, oferind burse elevilor şi profesorilor care învaţă şi respectiv predau în limba română. Altfel comunitatea românilor din Voievodina va dispărea treptat, au subliniat ei.

La încheierea discuţiilor, Preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, senatorul Claudiu Târziu a declarat:
„Salutăm progresele făcute de Serbia în ceea ce priveşte tratamentul minorităţii româneşti din Voievodina şi sperăm că problemele legate de compensarea clădirii „Luceafărul” şi acordarea unei clădiri similare ca cea pe care Casa de Editură „Libertarea” o pierde, prin retrocedare, să fie rezolvate în cel mai scurt timp de autorităţile sârbe. Insistăm că acest lucru, ca şi recunoaşterea sinonimiei vlah/român şi acordarea de drepturi similare cu cele ale românilor din Voievodina şi celor circa 300.000 de români/vlahi din Timoc, fac parte din pachetul de măsuri care trebuie întreprinse pentru ca România să poată acorda sprijin integrării europene a Serbiei.

Este necesară o implicare totală a Guvernului României, a Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti, a ambasadei şi consulatelor din Serbia, în ajutorul comunităţii româneşti şi nu aşa cum a fost până acum. Interesele acestei comunităţi, ca şi ale celei din Timoc, fac parte din interesele naţionale româneşti şi trebuie să fie prioritare pentru autorităţile române. În ceea ce ne priveşte, prin diplomaţia parlamentară, ne vom îndeplini toate angajamentele luate în discuţiile cu reprezentanţii comunităţii. Vom monitoriza atent cum îşi vor face treaba instituţiile care ţin de statul român, dar şi cum autorităţile sârbe, în beneficiul bunelor relaţii bilaterale, îşi vor îndeplini obligaţiile faţă de minoritatea română, indiferent cum se numeşte ea, de pe întreg teritoriul Serbiei. Adică în acelaşi mod în care România şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de minoritatea sârbă”.

Pe parcursul vizitei, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a oferit diplome de merit unor reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Voievodina.