27 iunie 2022

CMR consideră imperativ a fi eliminate prevederile legislative promovate prin Legea nr. 351/2019*

Distribuie pe rețelele tale sociale:

 

CMR consideră imperativ a fi eliminate prevederile legislative promovate prin Legea nr. 351/2019* (modificarea art. 427 şi a art. 437 din Legea nr. 95/2006), întrucât acestea generează apariţia unor segregări şi dezechilibre nejustificate la nivelul corpului profesional medical precum şi imposibilitatea ca CMR să îşi desfăşoare activitatea conform misiunii sale.

* Legea nr. 351/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii, a unor reglementări cu privire la programe guvernamentale naţionale şi cu privire la măsuri fiscal-bugetare

Cadrul legal şi contextul formulării declaraţiei CMR

CMR funcţionează în baza prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu modificările şi completările ulterioare, a Statutului şi Codului deontologic.

Modificările legislative promovate de legiuitor prin Legea nr. 351/2019 (art.427 şi art. 437 din Legea nr. 95/2006), fără consultarea CMR, sunt de natură a prejudicia grav activitatea organizaţională şi mecanismele de reprezentare ale corpului profesional medical.

Modificările vizează modalitatea de alegere şi constituire a organelor de conducere ale CMR – mai precis, a consiliilor teritoriale judeţene şi ale municipiului Bucureşti, respectiv a Consiliului naţional al CMR. Din rândul acestora vor fi alese birourile consiliilor teritoriale, respectiv Biroul Executiv al Consiliului naţional al CMR. Consiliile teritoriale şi Consiliul naţional vor adopta decizii prin majoritate simplă, iar activitatea lor se desfăşoară prin comisii de lucru aşa cum sunt cerute de lege şi definite la nivel naţional de către statutul CMR.

În urma sesizării CMR, preşedintele României, domnul Klaus-Werner Iohannis, a reţinut că unele dintre soluţiile legislative „sunt însă de natură să contravină principiului securităţii raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiaşi profesii, motiv pentru care se impune reanalizarea de către Parlament a acestui act normativ”.

CMR a declanşat un amplu proces de analiză şi consultare cu partenerii instituţionali şi toate părţile implicate, care să ofere posibilitatea explorării participative şi colaborative a unor propuneri legislative de optimizare a cadrului legislativ care vizează exercitarea profesiei de medic în ansamblu, inclusiv prin asigurarea unui cadru de apartenenţă profesională şi de reprezentare nediscriminatorii.

Situaţia actuală
Cadrul legislativ actual defineşte structura organelor de conducere astfel:

La nivel teritorial:
Art. 424 – Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) biroul consiliului;
d) preşedintele.

Art. 426 – Membrii consiliului colegiului teritorial, membrii comisiei de cenzori a colegiului teritorial şi membrii în Adunarea generală naţională se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului teritorial respectiv, potrivit regulamentului electoral, aprobat de Consiliul naţional al CMR.

Art. 427 – (1) Consiliul are un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează:
a) 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi;
b) 13 membri, pentru un număr de la 501 până la 1.000 de medici înscrişi;
c) 19 membri, pentru un număr de la 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi;
d) 21 de membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri.
(3) Proporţional cu numărul de membri ai consiliului se vor alege 3-9 membri supleanţi.

Art. 428 – Consiliul colegiului teritorial exercită atribuţiile prevăzute de lege şi date în competenţa sa prin Statutul Colegiului Medicilor din România sau prin hotărâre a Consiliului naţional.

La nivel naţional:
Art. 431 – Organele de conducere la nivel naţional ale CMR sunt:
a) Adunarea generală naţională;
b) Consiliul naţional;
c) Biroul executiv;
d) preşedintele.

Art. 437 – (1) Consiliul naţional al CMR este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional al CMR poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Justiţiei.

(2) Reprezentanţii colegiilor teritoriale în Consiliul naţional al CMR sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor şi reprezentanţii colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională întruniţi într-o şedinţă comună.

(3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al CMR vor fi suportate de colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

(4) Consiliul naţional al CMR se desfăşoară legal inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1), şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Votul poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau în format electronic.

Principiile mecanismului electoral care generează reprezentativitatea la nivelul organelor de conducere sunt următoarele:

1. Numărul de membri, respectiv poziţionarea progresivă a organelor de conducere, astfel:
– adunarea generală este formată din totalitatea medicilor înscrişi în colegiul teritorial respectiv.
– membrii consiliului sunt aleşi din rândul membrilor adunării generale, iar numărul acestora este definit de art. 427 (v. mai sus forma actuală) şi nu poate fi mai mic de 11.
– membrii biroului consiliului sunt aleşi din rândul membrilor consiliului şi sunt în număr de 5 (inclusiv preşedintele).

Aspecte importante:
– stabilirea unui număr de membri ai consiliului de cel puţin 11 membri permite ca numărul membrilor consiliului care nu sunt aleşi în biroul consiliului să fie mai mare decât numărul membrilor biroului consiliului, permiţând astfel validarea sau invalidarea propunerilor biroului consiliului;

– numărul de membri să fie un număr impar pentru a nu se ajunge în situaţia unui vot egal care să nu permită luarea unei decizii.

– numărul membrilor consiliului trebuie să asigure un număr suficient de medici pentru a forma comisiile de lucru ale consiliului, care guvernează implementarea deciziilor la nivel operaţional, inclusiv prin intermediul departamentelor aferente, acolo unde este cazul, conform structurii şi anvergurii operaţionale a fiecărui colegiu în parte.

2. Reprezentativitatea întregului corp profesional medical

Mecanismul actual prevede dreptul fundamental al fiecărui membru al corpului profesional medical să candideze/să fie ales şi să aleagă, în mod nediscriminatoriu.

Aplicarea acestui principiu democratic asigură reprezentativitatea membrilor aleşi de participanţii la vot, pentru întreg corpul profesional medical, fapt care determină în mod direct legitimitatea deciziilor organelor de conducere, deopotrivă la nivel teritorial şi naţional.

În forma nemodificată a legii, la nivel naţional, principiile constituirii Consiliului Naţional sunt următoarele:

– numărul echilibrat de membri are în vedere posibilitatea reprezentării fiecărui colegiu teritorial prin intermediul unui reprezentant (sau 3 reprezentanţi, în cazul Colegiului Medicilor Bucureşti) aleşi de către consiliul teritorial şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională;
– reprezentarea fiecărui colegiu teritorial prin reprezentant permite ca această calitate să fie deţinută de oricare membru al consiliului teritorial sau de către reprezentanţii judeţului respectiv în Adunarea generală naţională, şi nu în mod obligatoriu de către preşedinte; această flexibilitate facilitează participarea efectivă la şedinţele Consiliului naţional în vederea asigurării cvorumului prevăzut de lege pentru adoptarea deciziilor.

Modificările legislative:
Forma nemodificată/actuală:

Art. 427 – (1) Consiliul are un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează:
a) 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi;
b) 13 membri, pentru un număr de la 501 până la 1.000 de medici înscrişi;
c) 19 membri, pentru un număr de la 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi;
d) 21 de membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri.

(3) Proporţional cu numărul de membri ai consiliului se vor alege 3-9 membri supleanţi.

Forma modificată prin Legea nr. 351/2019:

Art. 427 – (1) Alegerea membrilor consiliului colegiului teritorial se va face pe specialităţi medicale după cum urmează:

a) specialităţi medicale;
b) specialităţi chirurgicale;
c) specialităţi paraclinice;
d) medicină de familie.

(2) Numărul celor aleşi va fi în funcţie de numărul membrilor înregistraţi în specialitatea respectivă la colegiul teritorial după cum urmează:
a) câte 2 membri pentru un număr de până la 1000 de membri înregistraţi;
b) câte 3 membri pentru un număr cuprins între 1001 – 2000 de membri înregistraţi;
c) câte 4 membri pentru un număr cuprins între 2001 – 3000 de membri înregistraţi;
d) câte 5 membri pentru un număr mai mare de 3001 de membri înregistraţi.

(3) Candidaţii se vor înscrie pe liste separate şi vor fi votaţi exclusiv de către medicii care practică specialitatea pentru care se candidează. Candidaţii care se situează, în urma numărării voturilor, pe primele trei locuri neeligibile dobândesc statutul de membri supleanţi cu drept de opţiune la un loc rămas vacant în ordinea numărului de voturi obţinut, începând cu cel mai mare număr de voturi.

(4) Pentru colegiile teritoriale pe raza cărora funcţionează unităţi medicale în care îşi desfăşoară stagiul de pregătire profesională medici rezidenţi, în luna octombrie a fiecărui an, aceştia îşi vor alege un reprezentant. Alegerile se organizează de către colegiul teritorial pe parcursul a două zile.

Forma nemodificată/actuală:
Art. 437 – (1) Consiliul naţional al CMR este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, din 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional al CMR poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, Academiei de Ştiinţe Medicale, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerului Justiţiei.

(2) Reprezentanţii colegiilor teritoriale în Consiliul naţional al CMR sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor şi reprezentanţii colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională întruniţi într-o şedinţă comună.

(3) Cheltuielile cu deplasarea şi diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al CMR vor fi suportate de colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

(4) Consiliul naţional al CMR se desfăşoară legal inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor stabiliţi la alin. (1), şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Votul poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau în format electronic.

Forma modificată prin Legea nr. 351/2019:

Art. 437 – (1) Consiliul naţional al CMR este alcătuit din:
a) preşedinţii colegiilor teritoriale;
b) câte un reprezentant al colegiilor cu un număr cuprins între 1500 – 3000 de membri;
c) câte doi reprezentanţi ai colegiilor cu un număr cuprins între 3001 – 6000 membri;
d) câte trei reprezentanţi ai colegiilor cu un număr cuprins între 6001 – 9000 membri;
e) câte patru reprezentanţi ai colegiilor cu un număr cuprins între 9001 – 12.000 membri;
f) câte cinci reprezentanţi ai colegiilor cu un număr de peste 12.000 membri;
g) un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale;
h) câte un reprezentant medic desemnat de către fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie.

(2) Consiliul naţional al CMR poate fi asistat, cu rol consultativ, de un reprezentant, cu rang de cel puţin subsecretar de stat, al Ministerului Sănătăţii.

(3) Reprezentanţii colegiilor teritoriale în Consiliul naţional al CMR sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către consiliile teritoriale dintre membrii lor.

(4) Cheltuielile cu deplasarea, diurna reprezentanţilor în Consiliul naţional al CMR, inclusiv alte cheltuieli legate de exercitarea mandatului, vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

(5) Consiliul naţional al CMR se desfăşoară legal inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor
stabiliţi la alin. (1), şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi. Votul poate fi exprimat şi prin corespondenţă sau în format electronic.

Impactul modificărilor legislative propuse:
Oportunitatea adoptării modificărilor legislative trebuie analizată din următoarele perspective:

1. Alterarea principiului reprezentativităţii organelor de conducere (şi, implicit, al legitimităţii deciziilor)
În formula adoptată şi supusă reexaminării au loc alegeri pe grupe de specialităţi, fapt care determină reprezentativitate pentru medicii aleşi doar în interiorul acelei grupe de specialităţi. Reprezentanţii aleşi vor participa însă la adoptarea unor decizii pentru întregul corp profesional, adică şi pentru alte grupe de specialităţi, în condiţiile în care unii reprezentanţi nu au fost aleşi de ceilalţi membri ai CMR din alte grupe de specialităţi.

2. Încălcarea dreptului de a alege şi de a fi ales
Articolul 419 lit. a) din Legea nr.95/2006 prevede dreptul fiecărui membru CMR de a alege şi de a fi ales în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale CMR.

Nominalizarea unor grupe de specialităţi, conform modificărilor introduse, restrânge reprezentarea şi organizarea alegerilor la aceste grupe, în condiţiile în care sunt ignorate cel puţin 3 categorii de medici, respectiv:
– medicii cu competenţe limitate;
– medicii rezidenţi;
– medicii de medicină generală, aşa cum sunt definiţi la art. 64 lit. d) din Legea nr. 95/2006.

Totodată, datorită componenţei demografice variate (numărul semnificativ diferit de medici care aparţin diverselor grupe de specialităţi, la nivelul judeţelor), şansele medicilor din diverse grupe de specialităţi de a accede la o poziţie în consiliile teritoriale nu vor fi egale. De exemplu, şansa unei persoane din grupul de specialităţi medicale de a deveni membru în consiliu este considerabil mai mică decât a unei persoane din celelalte grupe de specialităţi.

3. Inegalitatea votului

Alegerea pe grupe de specialităţi nu este deloc oportună deoarece:
– poate induce confuzie, de exemplu:
– medicii de familie care au obţinut o calificare de medic specialist pot fi asimilaţi conform legislaţiei în vigoare în categoria grupei specialităţilor medicale;
– în registrul medicilor sunt înregistraţi medici care au aviz anual pentru mai multe specialităţi, uneori din grupe de specialităţi diferite.
– creează dificultăţi în asigurarea dreptului la egalitatea de şanse de a fi ales, prin prestabilirea unei proporţionalităţi inflexibile la nivel judeţean şi la nivel naţional. În fapt, numărul de locuri alocate în mod egal pentru cele 4 grupe de specialităţi stabilesc proporţionalităţi care nu reflectă ponderea reală a acestor grupe atât la nivel naţional, cât şi judeţean;
– este important de observat că nu poate fi stabilită la nivel naţional o regulă bazată pe principiul proporţionalităţii, deoarece proporţia calculată la nivel naţional este valabilă doar la nivel naţional; la nivel judeţean, această proporţie este complet diferită de cea naţională şi prezintă un grad mare de variabilitate de la un judeţ la altul.

Introducerea unei proporţii de 25% în 36 de judeţe din România pentru fiecare grupă de specialităţi creează cele mai multe probleme specialităţilor medicale, printr-o scădere de 1,5 ori a reprezentării acestora faţă de numărul membrilor înregistraţi în Registrul medicilor.

Cazul special al Municipiului Bucureşti cu 17 membri, din care 5 din grupa specialităţilor medicale, 5 chirurgicale, 3 paraclinice şi 4 medicina familiei, demonstrează că încercarea de utilizare a unui model de reprezentare particular nu se poate extrapola nicidecum la nivelul întregii ţări, nefiind aplicabil nici măcar modelului în sine.

Specialităţile medicale ar avea cel mai mult de pierdut.

Stabilirea oricăror proporţii în mod arbitrar prin lege, nu va putea reflecta realitatea la nivel teritorial aşa cum prevede art. 427 (în varianta modificată) şi va duce la afectarea principiului egalităţii de şanse în oricare variantă luată în calcul.

Singura soluţie care să respecte principiul egalităţii şi al proporţionalităţii este cea prezentă în formula actuală în vigoare a art. 427 prin care fiecare membru al CMR îşi va putea alege în mod liber în organele de conducere ale CMR un membru din aceeaşi grupă de specialitate, dacă îşi doreşte acest lucru. De aceea, revenirea la formula actuală a art. 427 şi a art. 437 este, în opinia noastră, imperativ necesară.

4. Limitarea exprimării voinţei membrilor
Modificările propuse aduc o limitare a voinţei membrilor CMR, aceştia având dreptul să voteze candidaţi doar din aceeaşi grupă de specialităţi, în condiţiile în care deciziile luate de organele de conducere alese nu vor fi decizii specifice acelei specialităţi, ci decizii care sunt obligatorii pentru întreg corpul profesional.

5. Segregarea pe specialităţi
CMR îndeplineşte o misiune statutară şi o activitate de reglementare şi supraveghere care vizează întregul corp profesional al medicilor, în mod unitar (codul deontologic, avizarea practicii medicale, educaţia medicală continuă). Toate aceste obiective şi activităţi nu pot fi derulate decât de persoane alese într-un mod reprezentativ şi legitim de întreg corpul profesional, în spiritul promovării unor abordări interdisciplinare şi comprehensive, specifice înfăptuirii actului medical în interesul pacientului.

Segregarea pe specialităţi a consiliilor locale creează în mod artificial premisele ca legiuitorul să inducă mecanisme de separare acolo unde nu este cazul, cu riscul major de a genera dezechilibru şi tensiuni nedorite şi neproductive între membrii unui corp profesional care are nevoie să acţioneze şi să fie reprezentat în mod unitar şi echidistant.

6. Blocarea activităţii la nivel teritorial
Aplicarea aliniatului 2 al noului articol 427 privind numărul celor aleşi în funcţie de numărul membrilor înregistraţi în specialitatea respectivă la colegiul teritorial va duce la blocarea activităţii în 41 de judeţe, în care numărul mai mic de 10 membri va face imposibilă (in)validarea propunerilor birourilor teritoriale, respectiv funcţionarea comisiilor de specialitate aferente.

Astfel, adoptarea modificării art. 427 va determina o blocare a activităţii CMR la nivel teritorial, iar adoptarea modificării art. 437 va determina disfuncţionalităţi la nivel naţional.

Document întocmit de Biroul Executiv al CMR, în sprijinul desfăşurării dezbaterilor din cadrul şedinţei extraordinare a AG CMR ( 14.06.2022)