Publicat: 16 Ianuarie, 2013 - 19:26
Share

AMOS News prezintă punctul de vedere al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)  privind salariul minim în 2013:

În contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici.
Având în vedere premisele de natură socială şi necesitatea stimulării consumului intern (componenta cererii), CNIPMMR susţine creşterea salariului minim de la 700 lei la 800 lei.

Totuşi, CNIPMMR atrage atenţia că o creştere nominală de 14,3% este o măsură ce conduce la egalarea maximului istoric (anul 2003) în ceea ce priveşte raportul dintre salariul minim brut şi salariul mediu brut (aprox. 39%), aceasta indicând că, din perspectiva economiei concurenţiale de piaţă, acest nivel se situează la limita suportabilităţii mediului de afaceri privat din România, şi în special a microîntreprinderilor cu capital autohton.
Efectele pe termen scurt ale acestei măsuri sunt prezentate în Anexa 1, fiind estimat un impact important asupra sectoarelor: industrie, construcţii, comerţ şi servicii.

II. CNIPMMR ATRAGE ATENŢIA ASURA NECESITĂŢII CORELĂRII CREŞTERII SALARIILOR CU EVOLUŢIA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII
Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii (Anexa).
Astfel, creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi găsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii.
În cazul decuplării creşterilor salariale de productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore, vizând:
 competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);
 formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;
 potenţialul de creştere economică;
 diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi
 atractivitatea României pentru investiţii.

De asemnea, depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.

În acest caz reapar “stimulentele pentru proliferarea evaziunii fiscale”.
Un alt efect pervers care se manifestă este reprezentat de instituirea practicii redistribuirii unei părţi din veniturile legitime ale salariaţilor performanţi, înalt calificaţi şi cu productivitate crescută, către cei mai slab calificaţi şi cu productivitatea muncii mai redusă. Astfel, sistemul motivaţional la nivel de întreprinderi este afectat în mod consistent, descurajându-se performanţa.