31 ianuarie 2023

Comisia de etică a UBB a identificat mai multe exemple de citare defectuoasă în teza de doctorat a ministrului Lucian Bode

Distribuie pe rețelele tale sociale:

 

Analiza UBB referitoare la teza de doctorat a ministrului Lucian Bode se poate accesa la acest link…

https://www.ubbcluj.ro/ro/despre/organizare/files/etica/Hotararea_1_2023_a_Comisiei_de_Etica_comunicat.pdf

 

 

COMISIA DE ETICĂ
Nr. înreg. 228 /10.01.2023
Hotărârea Nr. 1 din 2023
Ref: autosesizare Hotărârea 10/2022 privind noi informații referitoare la plagiatul tezei de doctorat a domnului Lucian Bode.
1. Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai s-a autosesizat prin Decizia 2 din 24.11.2022 și
apoi prin Hotărârea 10/2022 în ceea ce privește teza de doctorat cu titlul „Securitatea energetică
și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”,
susținută de domnul Lucian‐Nicolae BODE în anul 2018, la Universitatea Babeș-Bolyai din
Cluj‐Napoca (UBB), sub îndrumarea coordonatorului prof. univ. dr. Adrian Liviu IVAN, în
baza informațiilor publice apărute după emiterea Hotărârii nr. 7/2022, disponibile aici:
https://pressone.ro/exclusiv-probele-care-demonstreaza-ca-ministrul-de-interne-lucianbode-a-plagiat-cel-putin-185-din-teza-sa-de-doctorat-si-nu-doar-295.
2. Temeiul legal al autosesizării este Art. 2 din Regulamentul Comisiei de etică a UBB:
„Comisia de etică universitară are următoarele atribuții: a) analizează şi soluţionează plângerile
privind abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului
de etică şi deontologie universitară al UBB”, art. 306 alin. 3 din Legea nr 1/2011 și Art. 11 din
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltare tehnologică și
inovare, ” Procedurile pe care comisia de etică, respectiv comisia de analiză le desfăşoară în cazul
sesizărilor scrise, iniţiate de persoane fizice sau juridice cunoscute, ori în urma autosesizării sunt
detaliate în Codul de etică, cu respectarea prevederilor prezentei legi.” Motivare: Conform rolului
și competențelor sale, Comisia este obligată să analizeze orice sesizări privind etica cercetării
sau etica academică, sau se poate autosesiza dacă există informații și dovezi relevante în
spațiul public cu privire la astfel de abateri.
3. În vederea analizei autosesizării, Comisia de etică a cooptat ca membri externi în condițiile
art.18 din Regulamentul Comisiei pe domnul prof. Corneliu Bjola, Universitatea din Oxford,
specialist în relații internaționale, respectiv pe domnul prof. Alin Fumurescu de la
Universitatea din Houston, specialist în științe politice. Motivare: Cooptarea de membri
externi este justificată de necesitatea de a verifica conformitatea aspectelor de etică a
cercetării reținute prin autosesizare din perspectiva standardelor și practicilor internaționale
de citare în domeniul științelor politice și relațiilor internaționale.
4. Pentru asigurarea dreptului la apărare în procedura administrativă, Comisia a solicitat
puncte de vedere de la domnul Lucian Bode, de la conducătorul de doctorat, prof. Adrian
Ivan, precum și de la comisia de susținere a tezei, de la Școala Doctorală de Relații
Internaționale și Studii de Securitate a UBB.
(1) Școala Doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate a Universității Babeș-Bolyai
a comunicat Comisiei faptul că la data susținerii tezei „nu a existat un standard al stilului de
citare al surselor utilizat în cadrul școlii doctorale, întrucât tezele erau redactate în domenii
de specialitate diferite (relații internaționale și studii europene, istorie, sociologie, filosofie).
Ca urmare, stilul de citare utilizat la redactarea tezei de doctorat în cauză, susținută public
în anul 2018, a rămas la latitudinea autorului tezei respective”. Comisia constată că recent
ghidul redactării tezei de doctorat – implicit stilurile de citare acceptate – a fost încărcat pe
pagina de internet a școlii doctorale.
(2) Un membru al comisiei de susținere a tezei, prof. Dan Lazăr, a transmis comisiei că „1. Nu
am primit raportul de similitudini, nici la momentul susținerii, nici acum, astfel mi-e
imposibil să mă pronunț asupra “aspectelor semnalate”! 2. La numirea mea în Comisia de
susținere a tezei de doctorat, am primit doar teza de doctorat și o declarație a conducătorului
de doctorat prin care se justifică un procentaj de similitudini de aproximativ 10%. 3. După
cum se poate vedea și din Referatul meu de apreciere, printre criticile/recomandările mele
se regăsesc și chestiuni ce țin de erori de citare sau redactare, precum și de alcătuire a
bibliografiei, așa cum sunt și cele invocate de petentă și confirmate de Comisia de etică a
Universității Babeș-Bolyai”.
(3) Comisia nu a primit un punct de vedere de la conducătorul de doctorat, prof. Adrian Ivan,
însă acesta a solicitat prin avocat (ca procedură prealabilă intentării unei acțiuni în
contencios administrativ, formulată în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004) stoparea oricărei
analize a tezei de doctorat pe motivul că prezenta Comisie este nelegal constituită și că
încalcă decizia CCR 364/2022. Comisia răspunde acestor obiecții de legalitate considerând
ca s-a autosesizat în mod legal și că analiza abaterilor etice este în continuare permisă de
Decizia CCR 364/2022 chiar dacă nu poate duce la sancțiunea cea mai drastică, retragerea
titlului de doctor, prevăzută de art. 170 alin. (1) lit.b) din Legea educației naționale nr. 1/2011,
articol de lege care a fost declarat neconstituțional în măsura în care se referă la retragerea
titlului de doctor care a intrat în circuitul civil și care a produs efecte juridice.
(4) Domnul Lucian Bode a solicitat în două rânduri prelungirea termenului de trimitere a unui
punct de vedere (până cel târziu în 9.01.2023), invocând motive obiective legate de
activitatea ministerială. În data de 27.12.2022, Lucian Bode a transmis prin avocat plângere
prealabilă intentării unei acțiuni în contencios administrativ, solicitând oprirea oricărei
evaluări a tezei de doctorat în temeiul Deciziei CCR 364/2022. Comisia justifică legalitatea
analizei prin faptul că aceasta vizează aspectele de ETICĂ din teză și nu cele legate de
valoarea ei științifică. În punctul său de vedere transmis în data de 9 ianuarie 2023, domnul
Lucian Bode arată că ”Apreciez, cu regret, că articolul de presă asupra căruia m-ați invitat
să prezint un punct de vedere nu are un caracter academic, fiind un demers fără relevanță
științifică. Totuși, parcurgând conținutul acestuia, nu am identificat elemente concrete la
care ar trebui să răspund sau pe care ar trebui să le justific. De altfel, la precedentele solicitări
pe care mi le-ați adresat în data de 19 octombrie 2022, respectiv în data de 26 octombrie 2022
am răspuns punctual și detaliat tuturor aspectelor sesizate. În acest caz, față de hotărârea nr.
7 din 28 octombrie 2022 pronunțată de către Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai,
constat că nu au intervenit aspecte de noutate și, prin urmare, nu am la ce să răspund.
Totodată, nu pot formula un punct de vedere asupra părerii personale a autoarei unor
acuzații netemeinice și cu o certă motivație politică, formulate fără o minimă pregătire de
specialitate în domeniul studiilor de securitate și relațiilor internaționale și, cu atât mai
puțin, în domeniul securității energetice și managementului resurselor. Susțin în continuare
că teza mea de doctorat nu conține preluări neautorizate, toate preluările fiind evidențiate
prin indicarea acestui lucru în notele de subsol și în lista de referințe. Deosebirile existente
între standardele de citare aplicabile diferitelor ramuri ale științelor sociale pot da naştere
unor interpretări și speculații, însă la data susținerii publice a tezei de doctorat nu au fost în
vigoare reglementări sau standarde obligatorii privind stilul de citare al surselor pentru
lucrările elaborate în cadrul Scolii doctorale „Relații Internaționale și Studii de Securitate”,
stilul de citare ales fiind la latitudinea autorilor. Separat de cele arătate mai sus, am
rugămintea respectuoasă față de dumneavoastră, în calitate de Preşedinte al Comisiei de
Etică, să verificați cu prioritate incidența dispozițiilor art. 308 și art. 127 (1) din Legea
Educației Naționale nr. 1/2011 (lege fundamentală care stă la baza funcționarii Comisiilor de
etică din cadrul universităților), potrivit cărora scopul înființării comisiilor de etică din
cadrul universităților este intrinsec și în mod exclusiv asociat activității personalului didactic
și de cercetare din învățământul universitar, nu și persoanelor care nu fac parte din
comunitatea universitară, astfel cum această „comunitate” este definită la art. 127 alin. (1) și
alin. (2) din Legea nr. 1/2011. În acest sens, fac de asemenea trimitere la reglementările
subsecvente adoptate de Universitatea Babeș-Bolyai în aplicarea Legii nr.1/2011
(reglementări cu caracter obligatoriu pentru Comisia de Etică), respectiv (i) Codul de etică
și deontologie profesională al Universității Babeș-Bolyai și (ii) Regulamentul de organizare
și funcționare al Comisiei de Etică a Universității Babeș-Bolyai, care trasează cu claritate
competența Comisiei de Etică exclusiv în ceea ce priveşte soluționarea sesizărilor privitoare
la abateri imputate membrilor comunității universitare, în accepțiunea dată prin lege
componenței acestei comunități, respectiv: studenți, personal didactic și de cercetare și
personal didactic și de cercetare auxiliar, persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru
al comunității universitare prin hotărâre a Senatului universitar.”
5. Comisia a identificat următoarele texte normative sau standarde de definire a plagiatului:
(1) Art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004: Plagiatul este ”expunerea într-o operă scrisă sau
o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii,
date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format
electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele
originale”.
(2) Codul etic al Universității Babeș-Bolyai, art. 28: Constituie încălcări ale proprietăţii intelectuale şi
a drepturilor de autor reproducerea completă sau parţială a unor pasaje de dimensiuni mai lungi sau
mai restrânse, a unor contribuţii intelectuale, fără a se recurge la o atribuire adecvată a acestora prin
specificarea unor elemente relevante precum cele referitoare la autor, operă sau alte elemente de
identificare şi de atribuire etc. Plagierea prin eludarea atribuirii corespunzătoare reprezintă o abatere
gravă de la deontologia universitară. Comisia de etică poate proceda la consultarea cu specialişti din
ţară sau din străinătate din domeniul de specialitate sau din domeniile înrudite în care se încadrează
lucrarea respectivă.
(3) Standarde de citare din domeniile științelor sociale: Chicago style manual ; Political Science
Association Style Guide ; APA style guide; Oxford University Guide.
6. Comisia a analizat aspectele semnalate public și a ajuns la concluzia că există două tipuri
de abateri de la normele de citare în teza analizată:
(1) Plagiat conform definiției din Legea 206/2004 – preluare de paragrafe de text (tradus din
engleză sau direct din limba română) fără citare (prin note de subsol sau în text) sau plagiat
prin preluare verbatim (cuvânt cu cuvânt) din limba română, fără parafrazare, a unor
paragrafe întregi, ceea ce ar presupune încadrarea textului între ghilimele, chiar dacă este
citată sursa. Exemple în Anexa 1 care face parte integrantă din prezenta Hotărâre.
(2) Citare defectuoasă sau incorectă, în cazul traducerilor din engleză a unor bucăți
semnificative de text. Deși sursa este indicată în nota de subsol, nu este clar delimitat textul
preluat prin parafrazare minimă (rezultată din traducere) și contribuția proprie a
doctorandului. De asemenea, există texte pe care autorul tezei le atribuie prin note de subsol
surselor originale, însă fără precizarea că a consultat o sursa indirectă (prin folosirea
cuvântului apud). În fine, există texte care sunt citate cu referire la un întreg articol, și nu la
pagina exactă de unde s-a preluat textul.
Conform Codului etic al Universității Babeș-Bolyai și al practicilor academice internaționale,
confirmate de experții cooptați, aceste abateri sunt considerate grave erori de citare,
încadrate uneori sub umbrela extinsă a noțiunii de “plagiat”, și care viciază substanțial
corectitudinea lucrării de doctorat. Ele sunt repetate consistent pe parcursul lucrării,
sugerând intenția de mascare a absenței contribuției originale. Lipsa delimitării textului citat
față de contribuția originală prin corp de text sau prin precizarea „traducerea autorului” are
ca rezultat pagini întregi care constau în simple compilări de citate. Tabelele și figurile
reclamate sunt fie plagiate, fie citate incomplet.
Exemple în Anexa 1.
7. Există și situații de citare corectă, cu parafrazare suficientă, în cazul cărora acuzația de
plagiat nu se confirmă. Exemple în Anexa 1. Aceste exemple indică faptul că autorul avea
cunoștință de practicile corecte de citare.
8. În considerarea concluziilor de mai sus, Comisia reia concluziile din Hotărârea 7/2022 în
sensul că:
(1) Se confirmă și alte abateri de la etica cercetării decât cele reclamate anterior și analizate de
Comisie – plagiat și citare defectuoasă sau incorectă.
(2) Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este
profund viciată.
(3) Conform Hotărârii 7/2022, sancțiunile prevăzute de legea 206/2004 nu pot fi aplicate
domnului Lucian Bode, nefiind membru al comunității academice sau de cercetare. După
cum a constatat și Ministerul Educației, retragerea titlului de către CNATDCU/minister este
imposibilă conform Deciziei nr. 364 din 8 iunie 2022 a Curții Constituționale, decizie care a
făcut imposibilă sancționarea administrativă (sau judiciară) prin retragerea titlului de
doctor. Universitatea Babeș-Bolyai va sesiza totuși CNATDCU cu concluziile prezentei
analize.
(4) Comisia reia solicitarea adresată domnului Bode în Hotărârea 7/2022 de a alinia teza cu
standardele de etică academică și de a o pune la dispoziție Școlii doctorale și Comisiei de
etică.
(5) De asemenea, Comisia adresează domnului Bode și Editurii CA Publishing solicitarea de a
retrage cartea „Securitatea energetică şi managementul resurselor la începutul secolului XXI:
România în context european actual”, publicată pe baza tezei la editura CA Publishing în
2021, ISBN 978-606-8330-83-9, iar o eventuală republicare să fie realizată doar după
corectarea tuturor abaterilor constatate.
(6) Dacă această retragere nu este comunicată Universității Babeș-Bolyai într-un termen de 15
zile calculate de la comunicarea prezentei hotărâri, Comisia va sesiza Consiliul Național
de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării pentru analiza cărții
mai sus menționate. Menționăm că, spre deosebire de comisiile de etică, CNECSDTI nu este
limitat la sancționarea membrilor comunității academice și de cercetare având și
posibilitatea de a decide sancțiuni referitoare la cartea publicată pe baza tezei.
(7) Comisia constată că au fost însușite solicitările ferme către Școala Doctorală de Relații
Internaționale și Studii de Securitate din Hotărârea 7/2022 de adoptare a unor standarde
clare de citare pentru lucrările științifice realizate în cadrul acesteia. Ghidul de redactare a
tezei de doctorat și Reguli antiplagiat se regăsesc acum pe pagina școlii doctorale.
Pt. Comisia de etică a Universității Babeș-Bolyai Experți cooptați
Prof. dr. Dacian C. DRAGOȘ Prof. dr. Corneliu Bjola
(semnaturi anonimizate) Prof. dr. Alin Fumurescu
Anexa 1 (exemple pe tipuri de abateri)
(1) plagiat (exemple)
Observatii Lucrare-sursă Text din teza Lucian-Nicolae Bode, „„Securitatea energetică și managementul
resurselor la începutul Secolului XXI. România în context european actual”
(2018)
Teza p. 141 – de la „Țările mici net importatoare de energie…”
– 25 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat fără utilizarea ghilimelelor.
Sursa este menționată la finalul unui paragraf nemacrat cu
ghilimele.
Concluzii Comisie&Experti: Acest fragment este reprodus
verbatim dintr-un document în lb. română si nu este citat prin
nota de subsol decat un paragraf mai jos. Textul este plagiat.
Plagiat deja constatat de catre Comisie prin Hotararea 7/2022.
Fără autor, “Despre politica de energie a Uniunii Europene”, lucrarea
realizată în 2003 în cadrul proiectului Phare RO 0006.18.02 – p. 10-11

Ţările mici net importatoare de energie sunt Austria, Belgia, Finlanda,
Suedia şi Luxembourg. Ţările mai mici, net importatoare de energie, ar fi
favorizate de o politică de energie condusă de la Bruxelles, mai degrabă
decât să rămână la latitudinea Statelor Membre. In acest grup de state
există însă contraste importante. Ţările nordice din acest grup pun un
accent puternic pe protecţia mediului şi pe energia nucleară (fiind sărace
în resurse în comparaţie cu vecinele lor mai bogate, Danemarca şi
Norvegia), în timp ce Austria are o poziţie privilegiată datorită
potenţialului hidroelectric, care asigură circa 70% din producţia internă de
energie. Utilizarea biomasei ocupă locul doi, cu 11 % din producţia internă
de energie. Belgia, total lipsită de combustibili fosili, se bazează pe
importuri şi pe energie nucleară, deşi nu există planuri de dezvoltare a
acestui sector în viitor. Belgia este una din susţinătoarele puternice ale
politicii de energie în UE. Irlanda, Grecia, Spania şi Portugalia, ţări care au
beneficiat de un masiv suport financiar din partea ţărilor mai bogate ale UE
prin Fondul de Coeziune Socială, sunt net importatoare de energie. Ele au
o infrastructură energetică mult mai slabă decât a celorlalte state. Sectorul
energetic este relativ slab dezvoltat, eficienţa tehnologiilor este
redusă, iar sistemele de transport pentru gaz şi electricitate nu sunt
suficient dezvoltate. De exemplu, Portugalia, care se bazează mai ales pe
potenţialul său hidroelectric, poate ajunge să importe în anii secetoşi până
la 90 % din energia consumată. Grecia a înregistrat o creştere
spectaculoasă a consumului de energie – dublu în 1992 faţă de 1973 –
, tendinţa de creştere în viitor fiind chiar mai accentuată. Aproape 80 % din
consumul de energie este asigurat din import. Spania importă peste 80 %
din gazul metan, tot petrolul şi aproape jumătate din cărbune. Moratoriul
asupra energiei atomice a stopat dezvoltarea sectorului nuclear în această
ţară. In Irlanda, peste 70 % din consumul de energie primară este importat,
iar procentul va creşte odată cu epuizarea resurselor interne de gaz. De
aceea, orientarea este către construcţia de magistrale de transport pentru
gaz.
Ţările mici net importatoare de energie (Austria, Belgia, Finlanda, Suedia şi
Luxembourg etc.). Ţările mai mici, net importatoare de energie, ar fi favorizate de
o politică de energie condusă de la Bruxelles, mai degrabă decât să rămână la
latitudinea statelor membre. În acest grup de state există însă contraste
importante. Ţările nordice din acest grup pun un accent puternic pe protecţia
mediului şi pe energia nucleară (fiind sărace în resurse în comparaţie cu vecinele
lor mai bogate, Danemarca şi Norvegia), în timp ce Austria are o poziţie
privilegiată datorită potenţialului hidroelectric, care asigură circa 70% din
producţia internă de energie. Utilizarea biomasei ocupă locul doi, cu 11% din
producţia internă de energie. Belgia, total lipsită de combustibili fosili, se bazează
pe importuri şi pe energie nucleară, deşi nu există planuri de dezvoltare a acestui
sector în viitor. Belgia este una din susţinătoarele puternice ale politicii de
energie în UE.
Irlanda, Grecia, Spania şi Portugalia sunt ţări care au beneficiat de un masiv
suport financiar din partea statelor mai bogate ale UE prin Fondul de Coeziune
Socială, sunt net importatoare de energie. Ele au o infrastructură energetică mult
mai slabă decât a celorlalte state. Sectorul energetic este relativ slab dezvoltat,
eficienţa tehnologiilor este redusă, iar sistemele de transport pentru gaz şi
electricitate nu sunt suficient dezvoltate. De exemplu, Portugalia, care se bazează
mai ales pe potenţialul său hidroelectric, poate ajunge să importe în anii secetoşi
până la 90 % din energia consumată. Grecia a înregistrat o creştere spectaculoasă
a consumului de energie – dublu în 1992 faţă de 1973 – tendinţa de creştere în
viitor fiind chiar mai accentuată. Aproape 80 % din consumul de energie este
asigurat din import. Spania importă peste 80 % din gazul metan, tot petrolul şi
aproape jumătate din cărbune. Moratoriul asupra energiei atomice a stopat
dezvoltarea sectorului nuclear în această ţară. In Irlanda, peste 70 % din
consumul de energie primară este importat, iar procentul va creşte odată cu
epuizarea resurselor interne de gaz. De aceea, orientarea este către construcţia
de magistrale de transport pentru gaz279
.
Teza p. 147 – de la „[…] Alianța aduce plus valoare schimbului…”
– 21 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiată prin traducere, fără utilizarea
ghilimelelor și fără indicarea sursei. Informațiile reforitoare la
Norvegia, Canada și Turcia incluse în text între paranteze sunt
copiate din nota nr. 26 din lucrarea originală. Autorul original nu
este menționat în bibliografie.
Concluzii Comisie&Experti: Plagiat prin traducere, fără
indicarea sursei: Andrew Monaghan, 2008, „Energy Security:
NATO’s Limited, Complementary Role”.
Andrew Monaghan, 2008, „Energy Security: NATO’s Limited,
Complementary Role” p. 6
NATO adds value to information sharing through the nature of its
membership and partner relationships. Energy security is a trans-national,
indeed a trans-regional problem and should be addressed as such. NATO
includes, or has developing relations with, almost all the key consumers,
transit states and consumers in a trans-regional context. Its transatlantic
membership provides a more developed international context for
European energy security, including as it does Norway, Turkey and
Canada.*26 Furthermore, it includes the USA – one of the world’s largest
producer, transit and consumer states and the key contributor of military
assets with global reach to international energy security. NATO’s
relationships with Russia in the NATO-Russia Council (NRC) and other
Partnership for Peace (PfP) and Individual Partnership Action Plan (IPAP)
Astfel, având în vedere relația dintre Uniunea Europeană și NATO, putem spune
că Alianța aduce plus valoare schimbului de informații, dintre cele două entități,
prin natura relațiilor existente cu membrii și a partenerilor active. Securitatea
energetică este o problemă transnațională, o problemă transregională și ar trebui
abordată ca atare. Tocmai de aceea, NATO deține sau dezvoltă relații cu aproape
toți consumatorii-cheie, statele de tranzit și consumatorii uzuali, acestea
manifestându-se într-un context transregional, cu excepția relației cu China și
India. Abordarea transatlantică oferă un context internațional extins pentru
securitatea energetică europeană, inclusiv în raport cu state precum Norvegia,
Turcia și Canada (context în care Norvegia și Canada sunt doi mari producători,
iar Turcia este un important stat de tranzit). Mai mult, aceasta include Statele
Unite ale Americii – unul dintre cele mai mari state producătoare, de tranzit și de
consum din lume, și principalul susținător al activelor militare cu o acoperire
globală, ceea ce poate contribui definitoriu la securitatea energetică
Anexă la Hotărârea Comisiei de Etică nr. 1 din 2023
states in the FSU provide more established connections with a wider range
of states in the region than those enjoyed by the EU and IEA. NATO could
complement the EU’s relationships with North African states through its
Mediterranean Dialogue (MD) and also its developing relationships with
Middle Eastern states through Istanbul Cooperation Initiative (ICI). Though
some of these relationships remain in their formative stages, drawing
them together provides important connections with states with different
views of energy security thereby enhancing the exchange of information.
[p. 6] *26 Norway and Canada are of course two leading international
producer states, Turkey is establishing itself as a key transit state, the
“fourth main artery” of European energy supply.
internațională. Relațiile NATO cu Rusia din cadrul Consiliului NATO-Rusia (NRC)
și cu alte state prin Parteneriatul pentru Pace (PfP) și prin intermediul Individual
Partnership Action Plan din regiunea fostei URSS, oferă conexiuni mai stabile cu o
gamă mai largă de state decât cele de care se bucură Uniunea Europeană și
Agenția Internațională pentru Energie. NATO ar putea să completeze relațiile UE
cu statele din Africa de Nord prin Dialogul Mediteranean (MD) și, de asemenea,
ar putea să adauge și relațiile sale în curs de dezvoltare cu statele din Orientul
Mijlociu prin intermediul Inițiativei de Cooperare de la Istanbul (ICI). Deși unele
dintre aceste relații rămân în formă incipientă, existența acestora oferă conexiuni
importante cu state având opinii diferite, chiar și privitoare la securitatea
energetică, sporind astfel schimbul de informații.
Teza p. 142 – de la „România dispune de o gamă…” – 10
rânduri. Observații Emila Sercan: Plagiat fără utilizarea
ghilimelelor și fără menționarea sursei.
Concluzii Comisie&Experti: Textul este COPY-PASTE dintr-un
document în lb. română, fără utilizarea ghilimelelor și fără
menționarea sursei, din lucrarea „Politica Energetică a României
în perioada 2006 – 2009” (disponibil pe internet
https://www.scribd.com/doc/252332183/Politica-Energetica-aRomaniei-2006-2009 Original Title:Politica Energetica a
Romaniei 2006-2009 – Uploaded byandreea1291 Date uploaded
on Jan 11,
2015).
SURSA OFICIALA 1: https://hcl.civicul.ro/viewhcl/hcl_319_29.07.2008/attachment/002_Strategie.pdf
SURSA OFICIALA 2: – STRATEGIA DE ALIMENTARE CU CALDURA
A MUNICIPILUI TIMISOARA: 2007: https://hcl.civicul.ro/viewhcl/hcl_319_29.07.2008/ attachment/ 002_Strategie.pdf
Textul este plagiat.
Politica Energetică a României în perioada 2006 – 2009 p. 66-64
Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse
de energie primara: titei, gaze naturale, carbune, minereu de uraniu,
precum si un potential semnficativ de resurse regenerabile,
[…] Zacamintele de hidrocarburi au un caracter limitat, avand in vedere ca
are loc un declin al productiei interne, in conditiile in care nu au mai fost
descoperite noi zacaminte cu potential important. Zacamintele de titei si
gaze naturale sunt limitate, iar dupa 1990 productia interna este in declin.
Rezervele actuale de titei sunt estimate la 73,7 mil. tone. Productia de titei
a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu productia de varf) la 5,2 mil.
tone in 2005. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9
mld.m3. Productia de gaze naturale a scazut la 12,9 mld.m3 in anul 2005,
ceea ce a reprezentat 71,4% din consumul anual total de gaze naturale. In
aceste conditii, creste rolul carbunilor […]
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ de resurse de
energie primară: țiței, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum și un
potențial semnficativ de resurse regenerabile. Zăcămintele de hidrocarburi au un
caracter limitat, având în vedere că are loc un declin al producției interne, în
condițiile în care nu au mai fost descoperite noi zăcăminte cu potențial
important. Rezervele actuale de țîței sunt estimate la 73,7 milioane tone.
Producția de țiței a scăzut de la 14,7 milioane tone în 1976 (anul cu producția de
vârf) la 5,2 milioane tone în 2005. Rezervele actuale de gaze naturale sunt
estimate la 184,9 miliarde mc. Producția de gaze naturale a scăzut la 12,9
miliarde mc în anul 2005, ceea ce a reprezentat 71,4% din consumul anual total
de gaze naturale. […]
Teza p. 142 – de la „Rezervele de cărbune aflate în evidența
națională…” – 13 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat fără utilizarea ghilimelelor și
fără menționarea sursei.
Concluzii Comisie&Experti: Textul este COPY-PASTE dintr-un
document în lb. română , fără utilizarea ghilimelelor și fără
menționarea sursei, din lucrarea „Politica Energetică a României
în perioada 2006 – 2009″ (disponibil pe internet
https://www.scribd.com/doc/252332183/Politica-Energetica-aRomaniei-2006-2009 Original Title: Politica Energetica a
Romaniei 2006-2009 – Uploaded byandreea1291 Date uploaded
on Jan 11, 2015).
Pentru primul paragraf: SURSA OFICIALA: – STRATEGIA DE
ALIMENTARE CU CALDURA A MUNICIPILUI TIMISOARA: 2007:
https://hcl.civicul.ro/viewhcl/hcl_319_29.07.2008/attachment/002_Strategie.pdf
Pentru ultimul paragraph: SURSA OFICIALA:
https://lege5.ro/Gratuit/gm3temzqgq/conservarea-resurselornaturale-program?dp=gy2temjyhe4to
[Acesta este un fragment din Programul Naţional de Dezvoltare
Rurală 2007-2013 – versiunea consolidată decembrie 2012 –
Număr CCI: 2007RO06RPO001.]
Textul este plagiat.
Politica Energetică a României în perioada 2006 – 2009 – p.7
Rezervele de carbune aflate in evidenta nationala sunt urmatoarele:
Huila 721 mil.tone;
Carbune brun 65 mil.tone;
Lignit 3.400 mil.tone.
In anul 2005, productia neta de carbune a fost de circa 31 mil.tone, din
care circa 28 mil.tone lignit si circa 3 mil.tone huila. Rezervele de Uraniu
prezinta interes deosebit pentru economia nationala, avand in vedere
programul nuclear in derulare. In prezent, productia de minereu este de 61
mii tone/an, procesat la Uzina de la Feldioara pentru combustibil nuclear si
utilizat pentru functionarea Unitatii I a CNE Cernavoda. [p. 6] […]
Romania dispune de un potential important de resurse regenerabile:
energie hidroelectrica, biomasa, energie solara, eoliana si geotermala.
Potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil al tarii este de 36 TWh/an.
Potentialul hidroenergetic economic amenajabil este estimat la 23-25TWh,
cu o putere instalata de circa 8000 MW. In anul 2005 nivelul de valorificare
a atins circa 80% din potentialul economic amenajabil si sunt … [p. 7]
Rezervele de cărbune aflate în evidența națională sunt următoarele: huilă 721
milioane tone; cărbune brun 65 milioane tone; lignit 3.400 milioane tone. În anul
2005, producția netă de cărbune a fost de circa 31 milioane tone, din care circa
28 milioane tone lignit și circa 3 milioane tone huilă.[…] Rezervele de uraniu
prezintă interes deosebit pentru economia națională, având în vedere programul
nuclear în derulare. În prezent, producția de minereu este de 61 mii tone/an,
procesat la Uzina de la Feldioara pentru combustibil nuclear și utilizat pentru
funcționarea Unității I a CNE Cernavodă. […] România dispune de un potențial
important de resurse regenerabile: energie hidroelectrică, biomasă, energie
solară, eoliană și geotermală. Potențialul hidroenergetic tehnic amenajabil al țării
este de 36 TWh/an. Potențialul hidroenergetic economic amenajabil este estimat
la 23-25TWh, cu o putere instalată de circa 8000 MW. În anul 2005 nivelul de
valorificare a atins circa 80% din potențialul economic amenajabil și sunt …
Teza p. 57 – de la „De exemplu, atunci când livrările…”
– 10 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere, fără utilizarea
ghilimelelor și fără citarea autorului.
Concluzii Comisie&Experti: Acest fragment nu este citat prin
nota de subsol decat un paragraf mai jos. Text reprodus
verbatim din Anthoni; sursa este mentionata ulterior dar fara a
face referinta si la acest paragraf. Textul este plagiat.
Floor Anthoni, 2001,
“Principles of environmental management from authoritarian to
communal”
For instance, when supplies become scarce relative to demand, the price
goes up, which reduces demand somewhat. At the same time, production
is increased to meet the initial demand. Stocks increase, and in order to
sell, the price is lowered. When saturation of the market is reached, the
price may collapse. Manufacturers may go out of business. The economic
system of prices determined by supply and demand is naturally unstable,
leading to boom and bust in the business cycle. Only vision and proaction
can stabilise the cycle, but rapid reaction helps .
When it comes to the supply from living stocks like agriculture and
fisheries, an unpredictable amount of variability creeps in due to climatic
factors, pests, disease, and so on. Proactive management is difficult
because it is almost impossible to asses the volumes of natural stocks (fish,
e.g.) and how they behave in the future.
De exemplu, atunci când livrările devin relative limitate la cerere, prețul crește,
ceea ce reduce cererea oarecum. În același timp, producția crește pentru a
satisface cererea inițială. Stocurile cresc, și în scopul de a vinde, prețul este redus.
Când se ajunge la o saturație a pieței, prețul se poate prăbuși. Actorii pot ieși din
afaceri sau din circuitul economic. Sistemul financiar al prețurilor determinate de
cerere și ofertă este în mod natural instabil, ceea ce duce la creşteri şi scăderi
bruşte în ciclul de afaceri şi tocmai de aceea numai viziunea și proactivitatea
poate stabiliza ciclul, dar reacția rapidă ajută. Atunci când vine vorba de
gestionarea unor rezerve de resurse biotice, variabilitatea riscurilor şi
vulnerabilităţilor implică provocări şi mai mari. În această situţie managementul
proactiv este şi mai dificil, chiar imposibil dat fiind faptul că cererea şi oferta
pieţei se pot schimba brusc şi de aceşti parametrii depinde integritatea
resurselor.
Astfel, după cum bine sesizează Anthoni, managementul oricărei resurse se
bazează în primul rând pe înţelegerea a trei elemente cheie şi anume: natura
resursei, tipul de tehnologie şi instrumentele ştiinţifice folosite şi înţelegerea
elementului uman 97. Conform autorului acestea corespund înţelegerii
aspectelor ecologice, a celor legate de parametrii şi dimensiuni economice,
precum şi a configuraţiilor de natură socială. Doar aşa procesul de gestionare
poate fi conceput şi implementat în mod corect, având în vedere necesitatea
satisfacerii unei palete complexe de exigenţe (fie ele tehnologice, sociale,
economice sau de altă natură).
Teza p. 85 – de la “[…] reprezintă cadrul în care este descris…”
– 12 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere, fără utilizarea
ghilimelelor și fără citarea sursei, care este menționată în nota
nr. 151 la finalul unui paragraf nemarcat cu ghilimele.
Concluzii Comisie&Experti: Text preluat verbatim, fără
ghilimele, dintr-un document în lb. română. O notă de subsol
menționează documentul din care sunt preluate fragmentele,
dar inexact (se menționează pag. 1-5, de fapt preluările sunt de
pe paginile 1-2). Chiar dacă sursa este menționată, fragmentele
preluate sunt distribuite în 2 paragrafe, creându-se impresia că
primul paragraf preluat cuvânt cu cuvânt este formularea
doctorandului.
“Strategia de securitate energetică şi politică energetică. Abordări
actuale în uniunea europeană şi în plan internaţional”, Federația
Națională Mine Energie” p. 1-2
Politica de securitate energetică reprezinta cadrul în care este descris
modul cum o ţară asigură securitatea statului şi a cetăţenilor din acest
punct de vedere. (…) Politica de securitate energetică trebuie definită şi
întreţinută din perspectiva necesităţilor sociale. Aceasta rezidă din faptul
că procesul de construire a securităţii în general, are drept finalitate
deziderate care privesc securitatea naţională în general, independenţa
energetică, evitarea presiunilor de ordin politic din partea unor actori
internaţionali, asigurarea dezvoltării economice a statului, a bunăstării
cetăţenilor etc. Politica de securitate energetică cuprinde ansamblul de
concepţii, principii şi orientări asumate, pe fundamentul cărora se
stabilesc, într-un anumit context geopolitic, modalităţile de prospectare şi
exploatare geologică, orientările şi direcţiile de acţiune în plan intern şi
internaţional, precum şi utilizarea resurselor energetice proprii pentru
protejarea, apărarea şi promovarea intereselor statului.
Ea reprezintă cadrul în care este descris modul cum o țară asigură securitatea
statului și a cetățenilor din acest punct de vedere. Politica de securitate
energetică trebuie definită şi întreținută din perspectiva necesităților sociale.
Aceasta rezidă în faptul că procesul de construire a securității în general, are
drept finalitate deziderate care privesc securitatea națională în general,
independentă energetică, evitarea presiunilor de ordin politic din partea unor
actori internaționali, asigurarea dezvoltării economice a statului, a bunăstării
cetățenilor etc. Politica de securitate energetică cuprinde ansamblul de concepţii,
principii şi orientări asumate, pe fundamentul cărora se stabilesc, într-un anumit
context geopolitic, modalităţile de prospectare şi exploatare geologică,
orientările şi direcţiile de acţiune în plan intern şi internaţional, precum şi
utilizarea resurselor energetice proprii pentru protejarea, apărarea şi
promovarea intereselor statului
Teza p. 118 – de la „Consumatorii industriali și casnici…”
– 5 rânduri
Observații Emila Sercan: Textul original din 2017 a fost șters de
pe internet. Paragraful plagiat în teza lui Lucian Bode se
regăsește în mai multe lucrări sau documente anterioare
susținerii acesteia, de exemplu într-un document al
Parlamentului European intitulat “Internal Energy Market”.
Concluzii Comisie&Experti: Traducere nemarcată, fără notă de
subsol, fara indicarea sursei. Text plagiat.
Parlamentul European, 2017, “Factsheet EU energy market” (textul original
din 2017 a fost șters de pe internet, dar este disponibil în alte documente
ale Parlamentului European)
Industrial and domestic consumers were now free to choose their own gas
and electricity suppliers from a wider range of competitors. In April 2009, a
Third Energy Package seeking to further liberalise the internal electricity
and gas markets was adopted, amending the Second Package and
providing the cornerstone for the implementation of the internal energy
market.
Consumatorii industriali și casnici aveau libertatea de a-și alege proprii furnizori
de gaze și electricitate dintr-o gamă mai largă de concurenți. În aprilie 2009, a
fost adoptat al treilea pachet energetic care urmărea continuarea liberalizării
piețelor interne ale energiei electrice și gazelor, modificând cel de-al doilea
pachet și oferind piatra de temelie pentru punerea în aplicare a pieței interne a
energiei.
Teza p. 80 – de la „Astfel, obiectivele dezvoltării economice…”
– 4 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere, fără utilizarea
ghilimelelor și fără citarea sursei.
Concluzii Comisie&Experti: Textul este tradus integral, fara
atribuire corecta si nu are nota bibliografica. Textul este plagiat.
United Nations General Assembly, 1987, Development and International
Economic Co-Operation, p.27: Environment
Report of the World Commission on Environment and Development
Thus the goals of economic and social development must be defined in
terms of sustainability in all countries – developed or developing, marketoriented or centrally planned. Interpretations will vary, but must share
certain general features and must flow from a consensus on the basic
concept of sustainable development and on a broad strategic framework
for achieving it.
Astfel, obiectivele dezvoltării economice și sociale trebuie definite în termeni de
durabilitate în toate țările – fie ele dezvoltate sau în curs de dezvoltare, orientate
spre piață sau planificate la nivel central. Interpretările vor varia, însă trebuie să
împărtășească anumite trăsături generale și trebuie să decurgă dintr-un consens
asupra conceptului de…..
(2) Citare defectuoasă sau incorectă (exemple)
Teza p. 10 – de la „Primele studii legate de securitatea…”
– 8 rânduri (6 rânduri pe p. 10, 2 rânduri pe p. 11) Observații
Emila Sercan: Plagiat prin traducere din Cherp și Jewell. Nota de
subsol nr. 2, care face trimitere la o lucrare din 1961 semnată de
Harold Lubell, “Security of supply and energy policy in Western
Europe”, este plagiată din autorii originali. Paragraful marcat la
final prin nota nr. 3 este plagiat prin traducere – deși este corect
atribuit, nu este marcat cu ghilimele. Paragraful marcat prin nota
nr. 4 face trimitere la lucrarea “Ensuring energy security”, a lui
Daniel Yergin, însă în realitate e plagiat prin traducere din Cherp și
Jewell. Nu sunt folosite ghilimelele.
Concluzii Comisie&Experti: Citare defectuoasa cu privire la nota
2. Nota 3 – textul e tradus aproape cuvant cu cuvant dar cu
trimitere; marcarea de inceput si sfarsit a pasajului tradus e destul
de clara (intre nota 2 si 3);
Aleh Cherp, Jessica Jewell, 2004, “The concept of energy security:
Beyond the four As”, Energy Policy
Cherp si Jewell (2014) : As a policy problem, energy security emerged in
the early 20th century in connection with supplying oil for armies
(Yergin, 1991). Academic reflections on energy security date back to the
1960s (e.g. Lubell, 1961) and came of age with the oil crises of the
1970s. In the late 1980s and 90s, the academic interest in energy
security declined following the stabilization of oil prices and the receding
threat of political embargoes.
S-a ajuns la concluzia că securitatea energetică, aşa cum o regăsim la început de
secol XXI, nu mai poate să reprezinte în mod exhaustiv realitatea şi este nevoie ca
ea să fie întegrată într-un câmp conceptual lărgit. Primele studii legate de
securitatea energetică datează din perioada anilor `70, când criza petrolului a
determinat o lărgire a spectrului de analiză, acele momente reprezentând o
rafinare a studiilor deja existente2
. În următoarele decenii (anii `80-`90) interesul
cercetătorilor s-a diminuat ca urmare a stabilizării preţurilor hidrocarburilor şi ca
rezultat al scăderii probabilităţii situaţiilor de embargo3
. Se constată o revenire
asupra conceptului din perspectivă ştiinţifică şi academică în anii 2000, ca urmare
a creşterii cererii de resurse în zona Asiei, a problemelor de furnizare din Europa
şi a demersurilor în domeniul eliminării poluării cu carbon 4
.
Teza p. 11 – de la „[…] Studiile Internaționale de Securitate …”
– 5 rânduri. Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere, fără
utilizarea ghilimelelor.
Concluzii Comisie&Experti: Este specificat clar in text ca este
preluare din Buzan si Hansen: “…Barry Buzan spune …”
La sfarsitul paragrafului este pusa nota de citare- nota 8. Intradevar in Buzan si Hansen sunt citate alte 3 surse originale ale
idee (Ayoob, 1984; Krause, 1996; Bilgin, 2008) pe care
doctorandul le omite. Citare incorecta, ar fi trebuit citat „Ayoob,
Krause, Bilgin apud. Buzan,Hansen”
Barry Buzan, Lene Hansen, 2009, The Evolution of International Security
Studies, Cambridge University Press, New York p. 19
Moreover, ISS is by birth an Anglo– American discipline which has been
based on a Western conception of the state. This conception has
arguably limited empirical and political relevance for major parts of the
non-Western world, where the drawing of colonial boundaries
irrespective of local communities and allegiances has produced a
radically different set of political, economic and cultural structures
(Ayoob, 1984; Krause, 1996; Bilgin, 2008).
De cealaltă parte Studiile Internaționale de Securitate sunt o disciplină AngloAmericană care s-a bazat pe o concepție occidentală asupra statului. Barry
Buzan, în Evoluția Studiilor Internaționale de Securitate, spune că această
concepție are o limitată relevanță politică și empirică în multe părți ale lumii nonoccidentale, unde trasarea granițelor coloniale, independent de comunitățile
locale, a produs un set diferit de structuri politice, economice și culturale8.
Teza p. 12 – de la „[…] Studiile Internaționale de Securitate…”,
apoi de la „[…] schimbare conceptuală a deschis…” – 5 rânduri.
Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere, fără utilizarea
ghilimelelor.
Concluzii Comisie&Experti: Barry Buzan sustine … Barry Buzan
evidentiaza … Doctorandul nu isi asuma textul ci reda ideile
autorului citat prin notele 10-11-12. Doctorandul citeaza repetat
aceasi sursa, specificand pagina de unde a preluat (p1, 8 si
respectiv 10-12) citarile sunt puse corect dupa fiecare idee-notele
10-11-12. Citare incompleta, Buzan este specificat, dar Hansen
lipseste.
Barry Buzan, Lene Hansen, 2009, The Evolution of International Security
Studies, Cambridge University Press, New York p. 1
But we are not going to cover this literature both for reasons of space,
and also because a distinctive literature about security developed after
1945 (Freedman, 1981a; Wæver and Buzan, 2007). This literature was
distinctive in three ways. First, it took security rather than defence or
war as its key concept, a conceptual shift which opened up the study of
a broader set of political issues, including the importance of societal
cohesion and the relationship between military and non-military threats
and vulnerabilities. Buzan si Hansen (2009-
p8): International Security Studies (ISS) grew out of debates over how to
protect the state against external and internal threats after the
SecondWorld War.
Barry Buzan susține că Studiile Internaționale de Securitate s-au schimbat și
diversificat după 1945. Literatura s-a concentrat asupra conceptualizării
securității ca și element cheie, mai degrabă decât asupra termenului de apărare
sau război. Această schimbare conceptuală a deschis studiul unei mai mari
varietăți de problematici politice, incluzând importanța coeziunii societale și
relația dintre amenințările și vulnerabilitățile militare și non-militare10
. Barry
Buzan evidențiază faptul că Studiile Internaționale de Securitate s-au dezvoltat
din dezbaterile despre protecția statului împotriva amenințărilor interne și
externe de după cel de-Al Doilea Război Mondial 11. Astfel, se conturează patru
întrebări sau problematici care structurează studiile de securitate:
Teza p. 12 – de la „Dacă statul trebuie sau nu…” – 17 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere, fără utilizarea
ghilimelelor.
Concluzii Comisie &Experti: Barry Buzan sustine … Barry Buzan
evidentiaza … Doctorandul nu isi asuma ci reda ideile autorului
citat prin notele 10-11-12. Doctorandul citeaza repetat sursa,
specificand pagina de unde a preluat (p1, 8 si respectiv 10-12).
Dar citarea este corecta-nota 12. Sursa textului este indicat
corect: doctorandul evidentiaza ca reda ideile altcuiva, exista
notele de citare, dar nu se evidentiaza clar de unde incepe citarea
sursei respective. Conform standardelor internationale, este
citare defectuoasa. Buzan este specificat, dar Hansen lipseste.
Barry Buzan, Lene Hansen, 2009, The Evolution of International Security
Studies, Cambridge University Press, New York p. 11-
12
The first question is whether to privilege the state as the referent object.
Security is about constituting something that needs to be secured: the
nation, the state, the individual, the ethnic group, the environment or
the planet itself. Whether in the form of ‘national security’, or later, as
traditionalist ‘international security’, the nation/state was the analytical
and normative referent object. ‘International security’ was not about
replacing the security of the state with the security of humanity, or the
individual or minorities within or across state boundaries. Securing the
state was seen instrumentally as the best way of protecting other
referent objects. ‘National security’ should thus, as many observers have
pointed out, more appropriately have been labelled ‘state security’, yet,
what the Cold War concept of ‘national security’ entailed was more
accurately a fusion of the security of the state and the security of the
nation: the nation supported a powerful state which in turn reciprocated
by loyally protecting its society’s values and interests.
The second question is whether to include internal as well as external
threats….
The third question is whether to expand security beyond the military
sector and the use of force. Since ISS was founded during the Cold War
and the Cold War was so overwhelmingly about the military
(conventional and nuclear) capabilities of foes, friends and Self, ‘national
security’ became almost synonymous with military security. This did not
mean that other capabilities were not considered, the editors of
International Security stressed, for instance, the need to incorporate
economic vigour, governmental stability, energy supplies, science and
technology, food and natural resources. These were, however, to be
incorporated because they impacted on ‘the use, threat, and control of
force’, and thus on military security, not because theywere to be
considered security issues in their own right (International Security,
1976: 2). But this conception of security was not entirely uncontested.
During the Cold War, Peace Researchers pointed to the necessity of
granting equal priority to basic human needs and ‘structural violence’,
and challenges to military security became an established part of ISS
fromthe 1980s onwards as scholars called for the inclusion of
environmental and economic security (Ullman,1983; Buzan, 1983,
1984b; Mathews, 1989).
The fourth question is whether to see security as inextricably tied to a
dynamic of threats, dangers and urgency.
1. Dacă statul trebuie sau nu privilegiat ca obiect de referință. Securizarea
statului a fost văzută ca cea mai bună modalitate de a proteja alte obiecte de
referință. Securitatea națională a fost privită de mulți observatori ca securitate
statală. În perioada Războiului Rece conceptul de securitate națională a
reprezentat o îmbinare între securitatea statului și securitatea națiunii: națiunea
susținea un stat puternic care trebuia să ofere în schimb protejarea valorilor și
intereselor societale. Cu toate acestea, în prezent, se pune întrebarea cine sau ce
ar trebui să fie obiectul de referință în studierea studiilor de securitate?: relația
dintre state și națiune, dintre guverne, cetățeni sau populație?
2. Includerea amenințărilor interne, pe lângă cele externe, în studiul Studiilor de
Securitate.
3. Extinderea securității dincolo de sectorul militar și utilizarea forței. În perioada
Războiului Rece s-a evidențiat necesitatea acordării unei priorități nevoilor
umane și violenței structurale, iar în anii 1980 s-a cerut includerea sectorului
economic și de mediu în studierea domeniului.
4. Dacă securitatea poate fi văzută intrinsec legată de dinamica amenințărilor,
pericolelor și urgenței? 12
Teza p. 18 – 5 rânduri. Observații Emila Sercan: Primele două
definiții în limba engleză sunt copiate din lucrarea
“Conceptualizing Energy Security”, Christian Winzer, 2011. Sursele
menționate în notele de subsol sunt cele citate de Winzer în
original, în schimb acesta nu este citat.
Concluzii Comisie&Experti: Prima definitie nu ii apartine nici lui
Winzer si nici macar lui Lefevre care la randul sau citeaza (Bohi
and Toman, 1996). Aceasta ar fi fost sursa PRIMORDIALA pentru
citarea definitiei – nota 21. A doua definitie ii apartine chiar lui
Lefevre deci citarea este corecta – nota 22.
Citare defectuoasa, ar fi trebuit citat „Bohi and Toman apud.
Lefevre”
Christian Winzer, 2011, “Conceptualizing Energy Security” p. 5-6
Surse corecte:
N. Lefevre (2010): Energy insecurity can be defined as the loss of welfare
that may occur as a result of a change in the price or availability of
energy (Bohi andToman,1996).

N. Lefevre (2007) : This study defines energy security as the ability of an
economy to guarantee the availability of energy resource supply in a
sustainable and timely manner with the energy price being at a level
that will not adversely affect the economic performance of the
economy.
v „Energy insecurity can be defined as the loss of welfare that may occur as a
result of a change in the price or availability of energy” – insecuritatea energetică
poate fi definită ca pierderea de bunăstare ce poate apărarea ca urmare a unei
modificări a preţului sau a disponibilităţii energiei 21
.
v „Energy security as the ability of an economy to guarantee the availability
of energy resource supply in a sustainable and timely manner with the energy
price being at a level that will not adversely affect the economic
performance of the economy” – abilitatea unei economii de a garanta
disponibilitatea resurselor energetice într-o manieră durabilă şi oportună la un
nivel de preţ care nu va afecta performanţele economice ale sistemului 22
.
Teza p. 73 – de la „[…] în Declarația de la Rio, au fost emise…” –
17 rânduri
Observații Emila Sercan: În nota nr. 121 se precizează că este
vorba despre text “preluat și adaptat”. În realitate este vorba
despre traducere cuvânt cu cuvânt, ceea ce încadrează paragraful
la plagiat prin traducere, fără utilizarea ghilimelelor. În nota nr.
121 se face trimitere la paginile 2-5, în realitate e vorba despre
paginile 8-9.
Concluzii Comisie&Experti: Sursa este indicata (cu eroare de
trimitere); inceputul si sfarsitul portiunii de text preluate si
adaptate sunt marcate clar. Sursa bibliografica este indicata
corect (nota 121). Doctorandul considera paginile cu numerotarea
efectiva 1,2,3… in timp ce in articol pagina de inceput este 7,8,9.
Citare defectuoasa.
Rosalyn McKeown, 2002, Principles of Sustainable Development
“Education for Sustainable Development Toolkit” p. 8
Many governments and individuals have pondered what sustainable
development mean s beyond a simple one-sentence definition. The Rio
Declaration on Environment and Development fleshes out the definition
by listing 18 principles of sustainability.
• People are entitled to a healthy and productive life in harmony with
nature.
• Development today must not undermine the development and
environment needs of present and future generations.
• Nations have the sovereign right to exploit their own resources, but
without causing environmental damage beyond their borders.
• Nations shall develop international laws to provide compensation for
damag e that activities under their control cause to areas beyond their
borders.
• Nations shall use the precautionary approach to protect the
environment. Where there are threats of serious or irreversible damage,
scientific uncertainty shall not be used to postpone cost-effective
measures to prevent environmental degradation.
• In order to achieve sustainable development, environmental
protection shall constitute an integral part of the development process,
and cannot be considered in isolation from it. Eradicating poverty and
reducing disparities in living standards in different parts of the world are
essential to achieve sustainable development and meet the needs of the
majority of people.
• Nations shall cooperate to conserve, protect and restore the health
and integrity of the Earth’s ecosystem. The developed countries
acknowledge the responsibility that they bear in the international
pursuit of sustainable development in view of the pressures their
societies place on the global environment and of the technologies and
financial resources they command .
Astfel, în Declaraţia de la Rio, au fost emise un număr de optsprezece principii 121
care să evidenţieze conceptul de dezvoltare durabilă, respectiv sustenabilitate 122:
i Indivizii au dreptul să beneficieze de bunăstare şi viaţă productivă în armonie
deplină cu natura.
ì Dezvoltarea contemporană trebuie să nu submineze nevoile de dezvoltare şi
cele impuse de utilizarea mediului a generaţiilor viitoare.
ì Statele au dreptul de a-şi exploata propriile resurse, atâta timp cât nu provoacă
daune mediului care să se răsfrângă în exteriorul propriilor frontiere.
ì Statele trebuie să dezvolte pachete legislative prin care să poate fi acordate
compensaţii pentru daunele produse mediului în afara frontierelor naţionale.
ì Ţările trebuie să acţioneze în vederea protejării mediului şi să adopte un
comportament precaut, nefolosind limitările ştiinţifice în argumentarea
imposibilităţii stabilirii impactului degradării mediului pe termen lung.
ì Orice proces de dezvoltare trebuie să aibă ca şi parte integrată elemente de
sustenabilitate şi acestea nu pot fi ignorate. Eradicarea sărăciei şi reducerea
disparităţilor sociale sunt esenţiale pentru satisfacerea nevoilor de bază a tuturor
indivizilor.
(3) Citare corectă (exemple)
Teza p. 13 – de la „Obsesiile militare și nucleare…” – 12 rânduri
Observații Emila Sercan: Plagiat prin traducere și parafrazare, fără
utilizarea ghilimelelor.
Concluzii Comisie&Experti: Textul e parafrazat; autorul e atribuit
corect. Citare corecta la sfarsitul paragrafului – nota 13.
Barry Buzan, Ole Waever, Japp De Wilde, 1998, Securitatea. Un nou
cadru de analiză p. 14 (versiunea română); p. 2 (versiunea în engleză)
The „wide” versus „narrow” debate grew out of dissatisfaction with the
intense narrowing of the field of security studies imposed by the military
and nuclear obsessions of the Cold War. This dissatisfaction was
stimulated first by the rise of the economic and environmental agendas
in international relations during the 1970s and 1980s and later by the
rise of concernins with identity issues and transnational. The issuedriven widening eventually triggered its own reaction, creating a plea for
confinement of security studies to issues centered around the threat or
use of force.
Obsesiile militare și nucleare din timpul Războiului Rece au cauzat un sentiment
de insatisfacție în rândul multor teoreticieni ai Relațiilor Internaționale și Studiilor
de Securitate. Divizarea perspectivei asupra studiilor de securitate s-a produs
odată cu dezvoltarea agendei economice și de mediu în anii ’70 și ’80 în cadrul
Relațiilor Internaționale. De asemenea, s-a observat o creștere a îngrijorării
referitoare la problemele de identitate și de criminalitate transnațională în anii
’90. Dezbaterea cea mai importantă este cea extindere versus restrângere în
literatura de specialitate. Fenomenul a dus la apariția multor voci care doreau
păstrarea limitelor Studiilor de Securitate la problemele centrate în jurul
amenințărilor sau utilizării forței 13
.
Teza p. 17 – 9 rânduri
Observații Emila Sercan: Cele 4 definiții în limba engleză sunt
copiate din lucrarea “Conceptualizing Energy Security”, Christian
Winzer, 2011. Sursele menționate în notele de subsol sunt cele
citate de Winzer în original, în schimb acesta nu este citat.
Concluzii Comisie&Experti: Toate definitiile sunt incadrate cu
ghilimele si atribuite la surse corecte citate de Winzer. Winzer
este autorul in care toate aceste definitii cu trimiterile
bibliografice apar intr-un singur loc.
Lucrari care citeaza identic aceleasi definitii si aceasi sursa
originala:
• M. Zahidul Islam, 2021 – pag 1
https://www.dailysun.com/printversion/details/583899/Struggle-for-EnergySecurity-in-Bangladesh
• Akubo, Maduagwu,2021 – pag 5
https://www.researchgate.net/publication/360503266_ENERGY_
SECURITY_CHINA%27S_STRATEGY_A_GUIDE_FOR_NIGERIA
• Dakpogan, Smit, 2018 – pag 2
https://mpra.ub.uni-muenchen.de/89295/
Intr-adevar lucrarea lui Winzer este foarte citata (897) dar si el la
randul sau citeaza o definitie a Departamentului de Energie Si
Schimbare Climatica (DECC-2009)
Citarile sunt corecte – (Department of Energy & Climate Change),
(International Energy Agency) si nota 20 (Mabro).
Nu e plagiat din Winzer, definitii redate prin ghilimele sunt din
sursele originale corecte.
Christian Winzer, 2011, “Conceptualizing Energy Security” p. 4, p. 33, p.
4, p. 5 Definitia 1 (Sursa alternativa):
Examples of definitions that focus on this central concept can be found
in publications of the Department of Energy & Climate Change (2009):
“Secure energy means that the risks of interruption to energy supply, are
low”
(Department of Energy & Climate Change (DECC) 2009).
Definitiile 2 si 3 (in Winzer -tabel de citari) : „… the uninterrupted
physical availability of energy products on the market, at a price which is
affordable for all consumers …“ in Green Paper – Towards a European
strategy for the security of energy supply (EC(2000))
Definitia 4 (R. Mabro): I prefer the notion that security is impaired when
supplies are reduced or interrupted in some places to an extent that
causes a sudden, significant and sustained increase in prevailing prices.
v „Secure energy means that the risks of interruption to energy supply, are
low” – reprezintă un risc scăzut de întrerupere a fluxurilor de alimentare cu
energie (Department of Energy & Climate Change);
v „Security energy can be seen as the uninterrupted availability of energy sources
at an affordable price” – disponibilitatea neîntreruptă a resurselor energetice la
un preţ accesibil (International Energy Agency); sau o variantă mai veche a
definiţiei dată de aceeaşi entitate: „Energy security is defined in terms of the
physical availability of supplies to satisfy demand at a given price” –
disponibilitatea fizică a resurselor pentru a satisface cererea la un preţ dat;
v „Security is impaired when supplies are reduced or interrupted in some places
to an extent that causes a sudden, significant and sustained increase in prevailing
prices” – securitatea energetică este afectată atunci când resursele sunt reduse
sau întrerupte, în anumite locuri, într-o manieră care determină creşterea bruscă,
semnificativă şi durabilă a preţurilor 20
.
Teza p. 106 – de la „Creșterea producției de energie în…” – 5
rânduri . Observații Emila Sercan: Plagiat din limba română, fără
utilizarea ghilimelelor.
Observatii Comisie&Experti: Nu se confirmă plagiatul, este
parafrazare, cu citarea sursei
Comunicare Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, 2014,
“Strategia europeană a securității energetice”
În 2012, s-a estimat că energia din surse regenerabile a contribuit cu
14,1 % la consumul final de energie al UE și ar trebui să atingă obiectivul
de 20 % în 2020. Pentru perioada de după 2020, Comisia a propus o
creștere a cotei de energie din surse regenerabile până la cel puțin 27 %
până în 2030.
Creșterea producției de energie în Uniunea Europeană – În ultimele decenii
producția de energie a UE se află în declin, chiar dacă s-au înregistrat progrese în
producția de energie din surse regenerabile. Conform obiectivului stabilit în
Strategia Europa 2020, UE trebuie să producă 20% din energie din surse
regenerabile până în anul 2020, respectiv 27% până în 2030.
Teza p. 18 – 11 rânduri
Observații Emila Sercan: Definițiile 3, 4 și 5 sunt copiate din
cartea The Routledge Handbook of Energy Security, Benjamin
Sovacool, 2010. Sursele menționate în notele de subsol sunt cele
citate de Sovacool în original.
Concluzii Comisie&Experti: Toate definitiile sunt incadrate cu
ghilimele si atribuite la surse corecte de Sovacool.
Alta sursa care citeaza identic definitia (3) Agentiei Energiei
Nucleare : Javier de Cendra de Larragán, 2011, pag 80
https://academic.oup.com/yielaw/articleabstract/22/1/76/1659212?redirectedFrom=fulltext#no-accessmessage
Citarea definitiei 3 este corecta – nota 23
Nu e plagiat din Routledge book, definitii redat cu ghilimele din
surse originale crecte.
Benjamin Sovacool, 2010, The Routledge Handbook of Energy Security
p. 5, p. 3, p. 4 Definitia 3 (Sursa
alternativa): Benjamin K. Sovacool has identified in a recent article no
less than forty-five different definitions of energy security, whether
expressed in legislation, in documents from public organizations, or by
academic.
The Nuclear Energy Agency (NEA) considers energy security to mean
‘minimizing vulnerability to unique and unforeseeable events
threatening the physical integrity of energy flows or leading to
discontinuous energy price rises, independent of economic
fundamentals.’
v „Energy security represents minimizing vulnerability to unique and
unforeseeable events threatening the physical integrity of energy flows or
leading to discontinous energy price rises, independent of economic
fundamentals.” – reprezintă minimalizarea vulnerabilităților în fața unor
evenimente unice și greu de prevăzut care amenință integritatea fizică a
circuitului de energie sau care provoacă creșteri discontinue ale prețurilor
energiei, în mod independent de fundamentele economice 23

Sursa foto guvern