25 iunie 2022

Condiția României: Moldova

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Întâlnirile șefilor de state de la Bruxelles (summituri UE, G7 și NATO) chiar au importanța unui moment istoric. Se desfășoară în plină invazie în Ucraina, transformată într-un război pe cale să se extindă și să devină o amenințare pentru toată Europa, dacă nu chiar pentru întreaga lume.

Întâlnirile de joi cu președintele Joe Biden devin astfel de o importanță crucială pentru NATO și pentru țările europene, inclusiv pentru România și Polonia. Este de imaginat că la această întîlnire vor fi luate măsuri hotărîtoare pentru abordarea conflictului și pentru strategiile viitoare în Europa. Nu întîmplător, cu doar cîteva zile înainte, președintele Joe Biden a declarat: ”Este momentul în care lucrurile se schimbă dramatic. În lume se va produce o nouă ordine mondială, iar noi vom fi în fruntea ei. Şi vom uni tot restul lumii prin această acţiune”.

O asemenea afirmație nu poate fi doar rezultatul unei inspirații de moment. Mai degrabă, anunță măsuri și schimbări importante în politica SUA și a întregii Alianțe Nord-Atlantice. De altfel, în vizita de la București, la declarația comună cu președintele României, Andrzej Duda avea să afirme: ”In the face of what has happened in Ukraine, in the face of unprecedented Russian aggression on that free, independent, sovereign state… for us, and for the whole of Europe, it could be said for the world, a new conception of Nato is needed.

Esența afirmației președintelui Andrzej Duda este clară: ”O nouă concepție pentru NATO este necesară!”.

Europenii au diverse puncte de vedere. Apărarea europeană va reprezenta fără îndoială un dosar important. Întărirea flancului estic s-a conturat ca fiind o prioritate. Și președintele Andrzej Duda și Klaus Iohannis au pledat pentru sporirea efectivelor militare pe pe tot flancul nord-sud. Asta presupune o mișcare de forțe dinspre centrul Europei spre estul continentului și, implicit, o translație de baze militare americane sau NATO spre teritoriul celor două țări. Nu-i exclus ca la această întîlnire de la Bruxelles să se ia decizia extinderii și consolidării bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, dezvoltată pînă la punctul de a deveni un mare pilon european de apărare în estul Europei. Presupun că întîlnirile de la Bruxelles vor spori mult importanța bazelor militare din România și Polonia. Mai ales a bazei de la Mihail Kogălniceanu, considerată o bază militară aliată, dar fără un statut bine conturat în opinia publică din România.

Creșterea mizei de securitate pe tot flancul estic aduce cu sine o creștere în interes față de poziția României. Țara noastră devine un cap de pod al apărării lumii democratice. În fața pericolului reprezentat de noile comportamente ale Rusiei, România dobîndește o valoare geostrategică inestimabilă. Cresc și riscul și pericolul, dar crește și greutatea deciziilor luate de reprezentanții României. Cu alte cuvinte, devine important ce poziții susține țara noastră. Iar ea nu poate trece peste o obligație ce rezultă din istoria și cultura sa. Apărarea cu orice preț și a intereselor Moldovei! Discuțiile de la Bruxelles au în vedere și statutul de asociat al Ucrainei la Uniunea Europeană. Fără Moldova și Georgia, operațiunea ar avea valoarea unui cadou politic, nu a unei strategii unitare pentru toată regiunea. Iată de ce întîlnirile din aceste zile (reuniunea extraordinară a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO și reuniunea Consiliului European) ne pot arăta în ce măsură președintele României înțelege și își asumă istoria și cultura unui popor care l-a ales să-l reprezinte.

Din fericire, la întîlnirea cu președintele Poloniei, Klaus Iohannis părea fi înțeles miza momentului și a formulat disponibilitatea de a juca o carte importantă pentru Moldova. Cu acest prilej, el a spus:

Impactul conflictului din Ucraina asupra Republicii Moldova este unul major, iar Republica Moldova are nevoie de sprijin solid și coordonat, financiar și logistic, din partea Uniunii Europene și a statelor membre, care să acopere inclusiv securitatea sa energetică. 

Totodată, România și Polonia sprijină ferm integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană și vom continua să acționăm pentru ca acest obiectiv să devină realitate”. (Klaus Iohannis).

Am reprodus acest pasaj mai mult pentru a-i reaminti președintelui României că într-un moment de răscruce pentru istoria contemporană are o obligație de conștiință.

Să susțină fără ezitare și interesul României care se numește Moldova!