Publicat: 26 Noiembrie, 2020 - 06:33
Share
Răspuns standard la întrebările incomode: O să mă documentez și o să vă spun părerea mea

Neobosit - ca niciodată - propagandist de campanie al PNL, Klaus Iohannis nu ține cont de reglementările CNA în materie de campanie electorală și umple  seară de seară ecranele televizoarelor cu atacuri la adresa „pesedeului”.

„Am avut astăzi o ședință cu prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul sănătății Nelu Tătaru și secretarul de stat Raed Arafat pe tema situației epidemiologice actuale din România.

Am analizat cu precădere măsurile privind carantina zonală, și, în acest sens, am solicitat Institutului Național de Sănătate Publică o analiză privind evoluția epidemiei în orașele și municipiile carantinate. Datele furnizate relevă în primul rând că, începând cu 20 noiembrie, la nivel național se observă o tendință de scădere a evoluției infecțiilor cu SARS-CoV-2.

Acest lucru se reflectă – aveţi graficele pe ecran - atât în numărul de cazuri săptămânale, cât și în media zilnică a numărului de cazuri și a ratei de pozitivare a probelor. Acest grafic pe care îl aveți acum pe ecran arată evoluția de la începutul pandemiei și se vede foarte clar cum de câteva zile bune încoace am ajuns pe un palier și tendința este linia roșie – tendința este de scădere.

 Sunt date concrete, care dovedesc că măsurile luate de autorități au fost corecte și că populația a respectat aceste măsuri, ceea ce, sigur, ne oferă motive de optimism.

Este doar un început. Nu am învins virusul. Măsurile rămân în vigoare. Sănătatea românilor este pe primul loc și orice relaxare prematură periclitează rezultatele obţinute.

De ce este nevoie de carantinare în localități? Când rata de infectare crește prea mult, se impun măsuri suplimentare. Acestea se regăsesc în conceptul de carantinare zonală, care reduce mobilitatea, adică locuitorii se întâlnesc mai rar între ei, inhibând astfel răspândirea virusului, mai ales de la persoane asimptomatice, care de multe ori nici nu știu că poartă virusul, la persoane sănătoase.

Voi da exemple de evoluție a pandemiei în orașele carantinate din județele Cluj, Sălaj, Sibiu și Maramureș.

Acum avem pe ecran exemplele: din Cluj este Gherla și trei exemple relevante din Sălaj, în special ne interesează Zalău. Se vede pe grafic că din momentul când s-a carantinat localitatea, foarte rapid (....). Se vede foarte clar că la început creșterea încetinește și după, în medie 7 zile, începe să scadă rata infectării. În aceste două grafice se vede chiar o scădere accentuată.

Vă rog să puneți următorul grafic  care arată evoluțiile din Sibiu și din Baia Mare. Se observă exact același trend, mai întâi o încetinire a creșterii și după aceea o scădere destul de pronunțată.

Pentru a fi mai eficienți și pentru a putea controla epidemia, pe baza acestor date, Institutul Național de Sănătate Publică a actualizat  procedura de evaluare a riscului răspândirii virusului SARS-CoV-2 într-o localitate,  în vederea instituirii măsurii de carantină zonală, dar și de ridicare a carantinei zonale.

În acest context de carantină - lockdown, două noțiuni foarte vehiculate de dumneavoastră, colegele și colegii dumneavoastră din toate redacțiile, vreau să fie foarte clar, nu există nicio intenție, eu nu intenționez să promovez instituirea unei carantine la nivel național, un așa-numit lockdown, după alegerile parlamentare din 6 decembrie. Repet, nu există nicio intenție de a intra în lockdown după alegeri. Repet aceste lucruri fiindcă sunt politicieni fără niciun fel de scrupule care încearcă să se promoveze cu știri de tip senzațional și vor să ne spună ce s-ar putea întâmpla, Lockdown-ul nu se întâmplă!

Abordarea pe care am avut-o până acum s-a dovedit că dă rezultate și o vom menține în continuare. Vom continua să instituim măsuri zonale sau regionale, deci în localități, acolo unde situația o impune, unde avem o creștere prea mare a numărului de cazuri.

Trebuie să facem eforturi susținute pentru a obține schimbări pozitive, dar și la nivelul altor indicatori relevanți, pentru că, din păcate, mortalitatea și gradul de ocupare a secțiilor de terapie intensivă sunt încă mult prea ridicate. Prea mulți români pierd zilnic lupta cu acest virus teribil și lasă în urmă familii îndurerate, prea multe persoane dezvoltă forme severe de boală, care necesită tratament de specialitate și internare prelungită în spital.

Medicii și întregul personal de suport angrenați în această bătălie – este o adevărată bătălie - depun eforturi uriașe, aproape supraomenești, pentru a salva vieți.

Fac din nou un apel către oameni să respecte în continuare regulile de prevenție pentru că numai în acest mod, fiind solidari și responsabili, putem spera să obținem rezultate pe termen lung și să scădem rata infecțiilor.

Înainte de a trece la întrebări, vreau să mă refer și la un alt subiect, care este deja pe agenda publică, anume celebrarea Zilei Naționale.

În acest an, vom onora curajul și sacrificiile înaintașilor noștri făcând noi înșine sacrificiul de a renunța la bucuria participării împreună la manifestările publice tradiționale.

Însă, cu siguranță, vom fi împreună în spirit, ca o națiune puternică, mereu unită și solidară atunci când în joc este chiar salvarea țării noastre.

Din acest motiv, am decis ca ceremonia care avea loc în fiecare an la Arcul de Triumf să fie una extrem de restrânsă, la care sunt invitați ambasadori străini, medici și personal medical. Va fi așadar o ceremonie scurtă, fără paradă militară și, din păcate, fără participarea publicului larg.

Recomandarea experților este de a renunța la orice fel de reuniuni și întâlniri, publice sau private, fiindcă acestea accelerează răspândirea virusului.

Sunt recomandări pe care vă îndemn să le respectăm, inclusiv de 1 Decembrie.

Acum, dacă aveți întrebări, vă rog.

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Domnule Președinte, PSD a depus astăzi plângere la CNA prin care cere ca toate intervențiile dumneavoastră televizate să fie deduse din timpii de antenă alocați PNL. Considerați că este normal să fiți parte activă din această bătălie electorală pentru Parlament?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ca Președinte al României, mă simt chemat să am opinii, să emit opinii în toate chestiunile care privesc România, sau viața românilor, sau felul în care funcționează instituțiile publice. Președintele României nu poate fi cenzurat politic și indiferent că le place PSD-iștilor sau nu - și cred că nu - voi face în continuare evaluări și referiri care au o relevanță pentru români. Sunt convins că PSD-ul s-a supărat foarte tare, fiindcă aseară am fost foarte franc și am spus lucrurilor pe nume. PSD a guvernat foarte prost!

Jurnalist: Domnule Președinte, vă veți vaccina public în momentul în care vom avea un vaccin anti-COVID, pentru a da încredere celor mai sceptici?

Președintele României: Dacă se crede că asta ar ajuta, da, cu plăcere, cum să nu. Nu am nicio problemă cu asta. Deci, eu sunt pentru vaccinare, dacă asta a fost o întrebare indirectă. Personal, sunt pentru vaccinare.

Jurnalist: Site-ul Recorder a dezvăluit povestea lui Ovidiu Ianculescu, este un inginer care a ajuns director la Apele Române Mureș în urma unui concurs și neangajat politic. Când guvernarea PNL a venit la putere a fost destituit din această funcție, presat să demisioneze şi înlocuit cu un membru PNL, consilier al unui senator, fără legătură cu acest domeniu. După acest reportaj, „Libertatea” a intrat și în posesia unei petiții pe care inginerul Ovidiu Ianculescu a trimis-o la Administrația Prezidențială, în care nu punea accent pe povestea lui, cât va arăta că 18 directori au fost schimbați pe același criterii cu membrii PNL. Colegii dumneavoastră de la Administraţia Prezidenţială au trimis mai departe această petiție la Ministerul Mediului, adică fix la șefii care au girat sistemul. Atât poate să facă Administraţia Prezidențială când un cetățean arată un caz atât de amplu de politizare a unei instituții?

Președintele României: Nu cunosc această speță, dar o să mă informez după ședință.

Jurnalist: Domnule Preşedinte, de principiu vă întreb: aveți un departament de politică internă care monitorizează în fiecare zi instituţiile publice. Acesta este rolul acestui departament pentru ca dumneavoastră să aveți acțiuni. Ce puteți face când instituția este politizată într-o asemenea măsură?

Președintele României: După ce mă documentez, pot să vă răspund.

Jurnalist: Au apărut în ultimele ore imagini din spitale din România care par ușor depășite de situație. Mă refer la Matei Balș, pacienți care sunt internați pe holuri, și la Sfântul Pantelimon am văzut pacienți care dorm pe tărgi. Aș vrea să vă întreb când și dacă are de gând statul român să facă demersurile necesare pentru ca acești pacienți să fie transferați în spitale din străinătate?

Președintele României: Statul român face tot timpul demersuri pentru a crește numărul de paturi și la UPU și la terapie intensivă și probabil vă amintiți că nu mai departe de duminică, când am vizitat Institutul Clinic Fundeni, am spus că numărul de paturi la ATI din martie până acum s-a dublat. Acest lucru nu s-a întâmplat de la sine, ci prin foarte, foarte mult efort; prin efort și public, dar și privat. Știți că au fost multe locuri care s-au creat cu ajutorul ONG-urilor unor persoane care au donat bani sau obiecte. Aceste eforturi continuă și astăzi, în cursul întâlnirii cu premierul, cu ministrul Sănătății și cu secretarul de stat Arafat, am discutat această chestiune. Mi-au prezentat planul pe următoarele zile și pe următoarele săptămâni. Fiți asigurată că noi facem toate eforturile să creștem capacitatea spitalelor care primesc pacienți care suferă de această boală. Imaginile la care vă referiți - şi asta am avut curiozitatea şi l-am întrebat pe ministrul Sănătăţii - aceste imagini mi s-a relatat că au fost din zona de primire a pacienților, deci din filtru, cum se spune, dar, este foarte adevărat că suntem la limită. Încă nu am ajuns la limita superioară, fiindcă permanent, așa cum am mai declarat, vrem să fim puţin înaintea pandemiei, însă sper să nu fim lăsați singuri. De aceea este important, de aceea este foarte important să ne ferim de virus, să nu-l dăm mai departe, pentru a nu avea un număr prea mare de pacienți în spitale şi pentru a da șansa medicilor să se ocupe de cazurile care, din nefericire, există cazuri grave.

Jurnalist: Am văzut în ultima perioadă că rata de infectare se menţine totuşi la un număr destul de mare, mai ales în anumite județe - în Capitală sunt foarte multe cazuri - şi asta în condiţiile în care, totuşi, nu se fac foarte multe teste, mai ales în contradicţie cu recomandările făcute de OMS, pentru că, de exemplu, în urmă cu două zile, au fost raportate aproximativ 10.000 de testări şi asta în condiţiile în care, ne reamintim, premierul Ludovic Orban spunea că în ţara noastră există o capacitate de aproximativ 50.000 de testări pe zi. De ce nu putem creşte capacitatea de testare?

Președintele României: Capacitatea de testare este destul de mare. Într-adevăr, teoretic am putea să prelucrăm până în 50.000 de teste, însă testările se fac fie la cei care sunt trimiși acolo de DSP-uri, deci din oficiu, cazurile suspecte, fie se fac la persoane la cerere. Mai mult decât s-a făcut nu a existat cerere. La noi, persoanele nu se testează în masă, fiindcă aceste proceduri nu sunt posibile cu instalaţiile existente, iar numărul de persoane trimise de DSP-uri şi solicitări de persoane fizice care vor să fie de bunăvoie testate sunt cele pe care le vedeţi zilnic comunicate.

Jurnalist: A trecut mai bine de o lună de când Capitala a intrat în scenariul roșu şi în acest context, vorbim deja despre o dublare atât a numărului de cazuri, dar și a ratei de infectare, pentru că pe data de 20 octombrie am analizat datele, vorbeam despre 545 de cazuri, o rată de 3,19 la mie, iar astăzi vorbim despre 1.475 de cazuri și o rată de 6,62 la mie, însă vorbim despre o rată mult mai mare chiar față de județul Ilfov, acolo unde ştim că s-a luat măsura carantinării, despre care ați vorbit și dumneavoastră. Întrebarea este: de ce nu se întâmplă același lucru în Capitală, dacă pot fi luate măsuri mai dure, pentru că există și această tranziție a românilor, în special a celor care stau în jurul Bucureștiului?

Președintele României: Decizia de carantinare a unei localități nu este o decizie ușoară, fiindcă impactează asupra vieții fiecărui locuitor din acea localitate. Exact din acest motiv, acum câtăva vreme, s-a solicitat INSP-ului, și am fost între cei care au solicitat o metodologie foarte clară, care vine să sprijine autoritățile când este vorba de a lua decizia de carantinare. Această metodologie este, practic, un sistem de puncte, se acordă un punctaj pentru tot felul de criterii, de exemplu, rata infectării, numărul de locuri la ATI, persoane peste 65 de ani și așa mai departe, este un catalog întreg de punctaj și în final se face o sumă, iar carantinarea se poate lua în considerare local atunci când punctajul devine foarte mare. Am întrebat astăzi unde stăm și pentru București încă nu s-a ajuns, din fericire, la un număr de puncte care face foarte probabilă carantinarea. Deci, acum, pentru București nu se discută despre carantinare.

Jurnalist: Ministerul Finanțelor a anunțat astăzi că a semnat o plată în valoare de aproximativ 12 de milioane de euro care reprezintă avansul pentru vaccinul împotriva COVID-19. Aș vrea să vă întreb câte doze din acest vaccin vor ajunge într-o primă fază în România și cât la sută din necesar reprezintă acestea?

Președintele României:  Nu există încă nici un vaccin agreat la nivel european și în măsura în care va exista un astfel de vaccin, el va fi livrat în condițiile în care s-a angajat firma respectivă în contractul cu Uniunea Europeană. Uniunea a întocmit contracte prealabile cu mai multe firme care au șanse să producă un astfel de vaccin. În funcție de numărul de doze disponibile, ele vor ajunge și la noi. Împărțirea întregului număr de doze care se livrează, la un moment dat, se face proporțional cu populația din fiecare țară. Și atunci, în măsura în care va veni primul vaccin, al doilea, al treilea și așa mai departe, prima tranșă, a doua tranșă, a treia tranșă Uniunea Europeană se va îngriji ca împărțirea să fie echitabilă. Dar, la noi, este foarte probabil ca primul set, cel cu care va fi vaccinat în esență personalul medical, să ajungă la începutul anului viitor.

Jurnalist: Ieri ați avut la Vila Lac o întâlnire politică cu mai mulți lideri ai Partidului Național Liberal, inclusiv premierul și doi dintre miniștri. Potrivit unor surse participante la această ședință, le-ați transmis că, cel mai probabil, nu vor exista restricții noi care ar putea să fie introduse și, cel mai probabil, vor rămâne în vigoare restricțiile care sunt în prezent. V-aș întreba care este raționamentul pentru care le-ați transmis acest lucru, dacă vorbim de restricții noi care nu se vor introduce indiferent de numărul de îmbolnăviri? Vă întreb asta pentru că este foarte important pentru cetățenii României să știe ce fel de restricții și cum își vor putea petrece sărbătorile în luna decembrie.

Președintele României: Știți că nu obișnuiesc să povestesc ce s-a povestit, dar cred că este legitimă curiozitatea dumneavoastră despre măsuri care ar putea să vină și așa cum am spus și puțin mai devreme, în acest moment nu există intenția de a declara starea de urgență și nu există intenția instituirii unei carantine generale, deci un lockdown. După cum vedem pe grafic, măsurile care sunt acum în vigoare au dus la o reducere a creșterii numărului de infecții. Ba chiar se poate constata o ușoară descreștere. În aceste condiții, experții pe care i-am consultat inclusiv astăzi sunt de părere că în perioada următoare nu este nevoie de noi restricții. Pe de altă parte, trebuie să fim foarte precauți. Nici nu se vor lua înapoi restricțiile, fiindcă numărul de infectări este în continuare foarte mare, suntem în continuare în palierul de 8-9.000 de cazuri zilnice. ATI-urile sunt aproape toate pline, iar numărul de decese este în continuare foarte mare, deci nu putem să vorbim acum de o relaxare. Știu că toată lumea își dorește să se anuleze toate măsurile de restricție și să intrăm în sărbători ca de obicei. Acest lucru, din păcate, nu cred că este posibil. Este puțin probabil ca până la mijlocul lui decembrie sau până la sfârșitul lui decembrie numărul de infectări să scadă atât de mult, încât să se renunțe la restricții. Însă, trebuie să repet ce am mai spus: evoluția se analizează de specialiști, în special de specialiștii de la Institutul Național de Sănătate Publică zilnic și cel puțin o dată pe săptămână se emit recomandări pentru a ține cont de evoluția concretă a pandemiei. Deci, chiar dacă acum avem oarece motive de optimism moderat, că am reușit să stopăm acea creștere vertiginoasă, nu este momentul să discutăm despre relaxări generalizate. Din păcate, în continuare sunt localități unde se va impune carantinarea sau unde poate se va prelungi cu câteva zile carantina pentru a reduce numărul de noi infectări și pentru a da o șansă medicilor să se ocupe de persoanele care au probleme grave.

Jurnalist: Ministrul Economiei a spus astăzi că jumătate dintre măștile comercializate pe piața din România sunt neconforme și nu protejează populația de infectare. Cum vedeți dumneavoastră această situație și dacă poate fi și acesta un motiv pentru care numărul cazurilor a ajuns până la 10.000 pe zi?

Președintele României:  Am vorbit astăzi cu ministrul Popescu și mi-a relatat că ANPC a verificat și a găsit foarte multe măști neconforme. Ele pur și simplu trebuie retrase din comerț, comercianții amendați ca să își revină. În paralel, mi-a spus că există între timp destul de mulți producători în țară, care produc măști care pot purta această denumire - măști de protecție și atunci probabil vor fi acestea mai mult comercializate. Trebuie să facem diferența între măști de protecție, cum sunt acestea pe care le purtăm noi și pur și simplu obiecte cu care poți să acoperi fața sau gura, care, sigur, au un grad mult mai redus de protecție. Deci, populația trebuie să se informeze, iar ANPC trebuie să verifice că atunci când se vinde ceva ce se numește „mască de protecție”, să fie mască de protecție și nu altceva.

Jurnalist: La ultima ședință a Consiliului European, ați discutat cu liderii europeni inclusiv perspective despre vacanța de iarnă. Nu s-a ajuns la o concluzie, însă e o dezbatere la nivel european în legătură cu acest subiect. Italia, de exemplu, solicită închiderea stațiunilor montane pe perioada iernii. Austria se opune acestei măsuri. În România deja au început pregătirile pentru stațiunile montane. Sunt amenajate deja, de exemplu, pârtiile de schi. Întrebarea ar fi: care este poziția României și dacă românii vor putea să meargă la schi în această iarnă?

Președintele României:  La ultimul consiliu la care am participat nu s-a discutat despre perioada de vacanță, dar între timp știu că în Consiliul Uniunii - care este puțin altceva, sunt ambasadorii sau adjuncții ambasadorilor -, s-a discutat mult despre stațiunile montane în perioada de vacanță. Opiniile sunt divergente, ca să mă exprim așa, iar în ce privește România, noi vom elabora reglementări specifice și vom comunica aceste lucruri, însă măsurile generale rămân valabile și se aplică la toată lumea, indiferent dacă este pe schi, pe patină sau se duce pur și simplu să admire peisajul. Măsurile, restricțiile care sunt în vigoare pentru toată lumea sunt în vigoare și pentru stațiunile de la munte.

Jurnalist: Domnule Președinte, în urmă cu exact un an, după turul doi al alegerilor prezidențiale, spuneați: „Vă promit că voi fi Președintele tuturor românilor: și al celor care m-au votat, și al celor care nu m-au votat, și al celor care nu au fost deloc la vot”, însă ieri, într-o declarație de presă pe care ați susținut-o aici, la Palatul Cotroceni, ați pomenit de 15 ori PSD, evident, în context negativ. În schimb, ați făcut campanie electorală pentru PNL. Și aici aș avea două întrebări conexe. Unu: de ce ați ales să fiți doar Președintele PNL? Și doi: nu credeți că pe 6 decembrie PNL va fi taxat la vot tocmai din cauza atitudinii dumneavoastră, lipsită de echidistanță politică?

Președintele României: Nu știu de unde ați scos-o asta cu echidistanța politică. Cunosc destul de bine Constituția. Președintele nu poate să fie membrul unui partid, dar asta nu înseamnă că Președintele trebuie să fie un mut sau să nu aibă opinii politice. Eu cred că Președintele face bine să își spună opinia.

În acest sens, vă rog să citiți și declarația mea de ieri, am fost foarte franc, am arătat ce prost a guvernat PSD - și pot să repet oricând acest lucru, îl știți la fel de bine ca și mine - și am făcut, într-adevăr, afirmații de apreciere la activitatea PNL, care s-a zbătut foarte tare, cu toate că este un guvern minoritar, că este în pandemie, că este în criză economică, și tot a mișcat lucruri. Ah, că nu le-a mișcat pe toate, foarte adevărat, mai ales că a avut frâna PSD din Parlament, și asta știm cu toții. Că s-au mai făcut și greșeli, și asta e adevărat, doar știți vorba românului - numai cine nu muncește nu greșește.

Și cred că, înainte de alegeri, românii se așteaptă de la mine să le spun cum văd lucrurile. Cum vă imaginați să stau eu și să mă uit la lună, sau la stele, sau la soare, și să nu spun ce se întâmplă? Ar fi o eroare fundamentală, fiindcă așa zice în Constituție, că eu, Președintele, veghez la buna funcționare a statului, în care stat sunt și partide, și Parlament, și Guvern, și diverse autorități, și PSD tot a guvernat prost și PNL tot s-a străduit tare.

Jurnalist: Totuși, în primul mandat prezidențial v-ați ferit să faceți astfel de evaluări politice de la Palatul Cotroceni, deși am avut, slavă Domnului, trei guverne PSD.

Președintele României: Da. Acum am spus mai franc ce am de spus.

Jurnalist: Domnule Președinte, ieri, la un an de la preluarea celui de-al doilea mandat, ați făcut acuzații extrem de grave la adresa PSD. Mai există vreo șansă ca după alegerile din 6 decembrie, dacă scorul electoral o va permite, să mai acceptați acest partid al trecutului la guvernare?

Președintele României: Nu. Am spus-o și ieri și, spre supărarea unora și altora, fac afirmații de tipul: după părerea mea, după alegeri, e bine să avem un guvern și o majoritate în jurul Partidului Național Liberal, fiindcă ei au stat un an singuri, când toți ceilalți s-au cam retras în posturi de expectativă, ca să zic așa, să nu fiu greșit înțeles, și au mișcat lucrurile. Și cred că este o șansă pentru România să reformăm statul, să reformăm marile sisteme publice și să facem o Românie normală, cum m-am exprimat eu în campania mea de prezidențiale.

Jurnalist: Domnule Președinte, în ciuda acestor grafice, știm că pandemia are evoluții neașteptate. În cazul în care unele localități vor fi prinse de ziua alegerilor în carantină, ce strategie există pentru ca oamenii să iasă la vot în acele localități?

Președintele României: Carantina presupune ca în acea localitate să se renunțe la toate deplasările care pot fi evitate și alegerile nu fac parte din această categorie. Este foarte bine să știe toată lumea că alegerile se organizează peste tot, inclusiv în localitățile carantinate. Fiecare român are dreptul să meargă și să voteze acolo unde este arondat, la circumscripția electorală. Nu vor exista îngrădiri nici în localitățile carantinate, nici în alte localități. Secțiile de votare vor fi pregătite foarte bine, în așa fel încât fiecare român va putea să-și exercite dreptul la vot neîngrădit, cu respectarea măsurilor, evident, de protecție. Dar ne-am asigurat și vom verifica foarte atent acest lucru, ca fiecare român care dorește - și sper să dorească foarte mulți - să voteze să-și poată exercita în siguranță dreptul la vot - repet, în siguranță. Secțiile de votare au primit instrucțiuni. Vor primi în continuare instrucțiuni foarte precise și lucrurile vor decurge bine, foarte bine.

Jurnalist: Bună seara! Florentina Peia, de la Agenția Națională de Presă Agerpres. Domnule Președinte, ați anunțat că strategia privind vaccinarea anti-COVID va fi aprobată într-o ședință a CSAT. Dacă ați stabilit când va avea loc această ședință și dacă considerați că acea campanie ar putea să aibă un succes, în contextul în care știm că sunt foarte mulți sceptici.

Președintele României: Am discutat aceste chestiuni și cu Premierul, și cu ministrul Sănătății și s-a decis ca această strategie de vaccinare să fie discutată și aprobată în Guvern în prima ședință, care probabil va avea loc în această săptămână, vineri. Iar săptămâna viitoare, aceeași strategie să fie luată în discuție în CSAT, probabil miercuri. Asta rămâne, încă, foarte în detaliu de stabilit.

Însă, după ce se aprobă strategia în Guvern, ea va fi făcută publică. Va rămâne o perioadă în care cei de la Ministerul Sănătății, care vor fi inițiatori, vor explica despre ce este strategia, cum este gândită. După ce va fi dezbătută și probabil asumată în CSAT, voi mai face și eu niște referiri, vor exista conferințe de presă și așa mai departe.

Eu am înțeles că sunt oameni sceptici în ceea ce privește vaccinarea, am înțeles că sunt chiar și persoane din zona medicală care încă sunt sceptice. Însă, prin această campanie și prin procedurile de punere în circulație a acestor vaccinuri, datele vor deveni mult mai clare. Și sunt convins că pe măsură ce campania de vaccinare va avansa, informațiile vor veni, vor fi verificate, fiindcă pe măsură ce se vor vaccina milioane și milioane de oameni pe tot globul, vom avea foarte repede date concludente medicale. Acest scepticism sunt convins că va scădea și tot mai mulți români vor înțelege că asta este metoda prin care se poate stopa pandemia și alta nu e.

Jurnalist: Întrebarea mea vizează cazul profesorului clujean Marius Balo, închis în China. Dânsul a fost arestat și condamnat în 2016 pentru o presupusă fraudă contractuală. Autoritățile chineze au demonstrat faptul că ar fi luat 80 de dolari de la un cetățean chinez, bani proveniți din infracțiuni. Povestea este evident mai complicată, dar nu cred că asta este relevant, ci relevant ar fi faptul că un cetățean român este închis în China, țară unde drepturile omului nu sunt respectate și unde este de notorietate internațională faptul că se practică munca forțată, deținuții sunt puși la muncă forțată și se practică, de asemenea, și tortura. Și Marius Balo spunea că a îndurat acolo umilințe și torturi de care „îl doare inima să-și amintească”. Marius Balo a fi putut fi adus să-și ispășească restul pedepsei în România. S-a obținut acordul autorităților chineze de a fi adus în România, la Rahova, dacă nu mă înșel, puțin relevant. Oricum, putea să-și ispășească restul pedepsei la un penitenciar în România, unde drepturile omului sunt totuși respectate. Acest lucru nu s-a întâmplat, din ianuarie până acum clujeanul nu a fost adus în țară. Se pare că blocajul ar fi undeva la nivelul Ministerului de Interne. În spațiul public a apărut informația că escorta nu a fost trimisă, deoarece cei doi polițiști care ar fi ajuns acolo ar fi trebuit să stea în carantină 14 zile și să facă și test COVID care să fie negativ pe cheltuiala lor, mă rog, a MAI, cu tot blocajul birocratic funcționăresc care ar fi apărut de acolo. Se pare că există inclusiv posibilitatea ca cei care se duc în China să-l aducă pe Balo, s-ar fi dus în China să-l aducă pe Balo, să fie exceptați de la carantinare, dar autoritățile române, din informațiile apărute în presă, mai exact în Radio Europa Liberă, abia acum o lună au început să exploreze această posibilitate. Aș vrea să vă întreb, domnule Președinte, mai ales în condițiile în care un cetățean britanic care ar fi fost implicat în același dosar și ar fi primit aceeași sumă a fost adus în Marea Britanie fără să facă o zi de închisoare în iadul pușcăriilor chineze, aș vrea să vă întreb cum vedeți dumneavoastră ca Președinte faptul că un cetățean român, iată, este în închisoare într-un sistem penitenciar precum cel din China și MAI nu a reușit să trimită doi polițiști să-l aducă atâtea luni de zile. Și aș mai vrea să vă întreb. ce credeți că se poate face pentru deblocarea situației. Mulțumesc!

Președintele României: Eu cred că se poate face, că o să mă documentez și o să vă spun părerea mea.

Jurnalist: Aș reveni, domnule Președinte, la o temă ridicată de colega de la B1 TV, și anume numărul de teste realizat în România pe zi. Și dacă îmi permiteți, o să vă citesc niște date pentru a fi cât mai exact. Explicația dumneavoastră în legătură cu faptul că cererea ar fi foarte mică, sau că asta ar fi cererea, cred că are ceva în neregulă. Dacă îmi permiteți, datele sună în felul următor: pe data de 8 octombrie, România a raportat pentru prima dată peste 30.000 de teste pe zi. Deci, acum o lună și jumătate făceam 30.000 de teste pe zi, dar atunci erau 3.000 de cazuri, nu mai mult. La o lună jumate distanță de atunci, avem tot 30.000 de teste pe zi, dar cu o diferență - avem șapte, opt, nouă mii de cazuri pe zi. Deci, de trei ori mai multe. Prin urmare, cererea de teste ar fi trebuit să fie cel puțin de trei ori mai mare, pentru că se fac de trei ori mai multe anchete epidemiologice și sunt de trei ori mai multe cazuri decât acum o lună jumătate, dar același număr de teste. De precizat că, în interiorul acestor teste, 30.000, statul are capacitate să facă doar 23.269, atât face statul. Restul de 7.000, de 8.000, sunt teste la cerere - la cerere, făcute pe banii cetățenilor. Cum bine știți, un test nu e foarte ieftin, e undeva la 100 de euro. Prin urmare, România continuă să testeze foarte puțin, deși Premierul anunța o capacitate de 50.000 de teste, care nu a fost, în mod evident, niciodată atinsă. Din cauza acestui număr mic de teste, în mod evident, găsim puține cazuri în raport cu situația reală din teren și nu știm dacă aceste grafice pe care le prezentați în clipa asta reflectă realitatea exactă din teren și unde au crescut, pentru că dacă au scăzut în orașele carantinate numărul de cazuri, dar noi avem în continuare același număr de teste și foarte multe cazuri de infectare, întrebarea e: unde au crescut? Plus întrebarea, că ajungem acolo, domnule Președinte, ar fi următoarea: de ce nu respectă România recomandările OMS, recomandările Comisiei Europene și recomandările tuturor specialiștilor din țară, care solicită creșterea numărului de teste? Cine e responsabil că nu s-a făcut nimic mai bine de o lună și jumătate și am rămas tot la 30.000 de teste și în sarcina cui puneți decesele cauzate de testarea insuficientă sau chiar absentă din zone întregi ale României?

Președintele României: Numărul de testări este stabilit în funcție de cerere: fie cererea din oficiu, de la DSP, fie cererea unor persoane fizice care vor, din varii motive, să fie testate. Capacitatea este în jur de 50.000 maximal. Însă această capacitate, dacă vorbim despre teste PCR, nu s-a schimbat în ultima lună, din simplul motiv că s-a ajuns la capacitatea maximă, limitarea fiind dublă - cea de aparatură, care ar fi relativ ușor de remediat, s-ar mai putea cumpăra încă un aparat și încă un aparat, însă personalul care recoltează probele și care prelucrează testele este un personal specializat, s-a ajuns la maximum și mai mulți nu sunt, pur și simplu. Însă, dacă acum câteva vreme au fost 3.000 de cazuri și 30.000 de testări, atunci ne dăm seama că rata de pozitivare, așa se numește - deci numărul de persoane găsite pozitive dintr-un număr de persoane testate - a fost undeva la 10%. Numărul de testări, într-adevăr, nu a crescut, însă pozitivarea a crescut și asta ne arată, de fapt, cum pandemia se răspândește și am ajuns la o rată de pozitivare de aproape 30%. Între timp, iarăși a scăzut, după cum ne-a spus INSP - și nu e nicio problemă să vă pun la dispoziție întregul material, care conține mai multe imagini decât acestea, pe care vi le-am prezentat astăzi, sunt mai multe detalii acolo. Dar, să știți că există o luminiță, ca să mă exprim așa. Au început să apară acele teste rapide antigen și cred că este o soluție, cel puțin pentru localitățile sau pentru zonele unde apar foarte multe cazuri. Noi am comandat și am primit primul set de astfel de teste, care au fost distribuite unităților de primiri urgențe, ambulanțelor și așa mai departe. Este încă un număr relativ mic. S-a demarat deja o licitație pentru un număr de aproximativ 3 milioane de teste și se va continua și se vor achiziționa astfel de testări. Recomandările - și de la OMS, și de la ECDC, care este institutul european care se ocupă de așa ceva - este să se facă testări acolo unde apar foarte multe cazuri, deci în special în zonele carantinate și înspre acolo ne îndreptăm, sper să se facă achiziția în timp util pentru asta. Este o metodă care, cu siguranță, va crește semnificativ numărul de testări și ne va da o imagine mai clară despre răspândirea pandemiei.

Jurnalist: O întrebare complementară pe aceeași temă dacă îmi permiteți. În legătură cu testele rapide, pe bază de antigen, de ce n-au fost folosite până acum, dat fiind că Guvernul vorbește de câteva săptămâni bune de achiziționarea lor, ceea ce nu s-a întâmplat, și n-am văzut să fie folosite în toată perioada asta?

Președintele României: Aceste teste sunt relativ noi. Sunt unele în procedură de aprobare la nivel european, altele au fost aprobate la nivel național. A existat și acel experiment Slovacia, care însă le-a procurat într-o relație directă cu țara producătoare, nu prin organismele europene. Este următorul pas care se va face, care acum este în lucru. Ele abia au apărut de câteva săptămâni. Lucrurile în această zonă se mișcă foarte repede, dar nu chiar de azi pe mâine, și noi suntem interesați și vom continua.

Jurnalist: Sunt mulți care spun „n-au fost făcute multe teste, n-au fost folosite testele rapide, că e campanie electorală, nefăcând multe teste, cifrele rămân jos și în felul acesta se manipulează populația”.

Președintele României: Nu. Aceasta este o explicație pe care nu pot să o validez. Deci, toată lumea se străduiește să facă cât mai multe teste și să abordăm frontal pandemia, fiindcă interesul nostru este să o stopăm. Aceasta vă spun franc, clar.

Jurnalist: Domnule Președinte, de la începutul campaniei electorale, în timp ce dumneavoastră criticați PSD, s-au întețit atacurile între PNL și USR. În ultima perioadă, liderii celor două partide se acuză reciproc de blaturi cu PSD, de populism, de trădare și așa mai departe. După alegerile locale, spuneați că rezultatele arată că PNL și USR devin forțele schimbării în bine, încurajând implicit o coaliție între cele două partide în vederea guvernării. La cum merg lucrurile în această campanie, aveți senzația că PNL și USR își doresc să guverneze împreună și ce mesaje aveți pentru cele două partide azi?

Președintele României: Mesajul meu este simplu: vor guverna împreună, iar ce numiți dumneavoastră contre este o nervozitate, o sensibilitate tipică pentru campania electorală. Nu toată lumea poate să rămână calmă. Câteodată, unii sar mai repede cu anumite mesaje, cu anumite acuzații, însă între PNL și USR există o apropiere care nu cred că trebuie să se bazeze neapărat pe simpatii între persoane, ci pe concordanță între valori și obiective de reformă. Și asta, evident, există.

Jurnalist: Dacă-mi permiteți, vor guverna împreună pentru că își doresc să o facă sau pentru că sunt încurajați, poate presați dinspre electorat, dinspre dumneavoastră?

Președintele României: Eu îi încurajez să se apropie și electoratul, evident, așteaptă același lucru de la cele două partide și sunt convins că în conducerile celor două partide va exista o deschidere semnificativă pentru această abordare.

Jurnalist: Voiam să vă întreb: ați criticat în repetate rânduri clientelismul politic și chiar aseară vorbeați despre acest lucru, permiteți-mi să vă citez. Spuneați în felul următor: „Clientelismul promovat la nivel de politică de stat și indiferența față de problemele sistematice acute au dus România în punctul în care statul era în pericol să nu își poată îndeplini misiunea sa fundamentală, aceea de a proteja sănătatea și drepturile cetățenilor". Voiam să vă întreb, în legătură cu acest citat privind clientelismul politic, cum vedeți dumneavoastră deciziile pe care liberalii le-au luat în ultima vreme de a numi în diverse instituții publice, în diverse instituții ale statului, oameni care aparțin și sunt apropiați de Partidul Național Liberal pe criterii de clientelism. De exemplu, vorbim despre 27 de inspectori școlari numiți de Partidul Național Liberal în ultima perioadă, peste 28 de manageri de spitale numiți de liberali și 13 șefi la Apele Române în 13 județe. Mulți dintre aceștia nu au, practic, nimic în comun cu domeniul și funcțiile pe care le ocupă. Unii dintre ei, dacă-mi permiteți, de exemplu la Dâmbovița, un șef independent la Sistemul Hidrologic a fost șef de magazin. Lista este destul de lungă. Sunt oameni care nu au, practic, nimic în comun cu noile domenii. Voiam să vă întreb: credeți că așa se pot face reformele într-o Românie normală despre care vorbiți constant?

Președintele României: Este evident că fiecare guvern își numește în pozițiile care se vacantează din varii motive persoane care sunt mai mult sau mai puțin apropiate de guvernul respectiv și care îndeplinesc condițiile cerute de lege pentru posturi. Știu că se speculează foarte mult că și PNL și-a numit oameni apropiați. Da, probabil, și-a numit oameni apropiați, fiindcă acele măsuri care se decid la nivel de Guvern trebuie puse în practică de cineva care nu este împotriva Guvernului, ci care este pe aceeași linie cu Guvernul. Însă persoanele, evident, trebuie să îndeplinească și criteriile cerute de lege pentru a ocupa aceste poziții. Or nu mi-ați dat nici un exemplu de o persoană care a fost numită fără a îndeplini condițiile cerute de lege pentru aceste posturi, iar, dacă ar fi astfel de cazuri, cu siguranță se poate verifica ce s-a întâmplat acolo. Eu am fost primul, vă amintiți, care am spus: da, s-a guvernat în criză, cu măsuri de criză, în minoritate parlamentară, s-au făcut și greșeli, dar nu s-au făcut greșeli sistematic, intenționate. Diferența între pesediști, pe care, cum bine ați citat, i-am criticat ieri - îi voi critica și astăzi, și mâine - PSD a numit, consecvent, numai persoane apropiate, indiferent de calificare și de felul în care și-au făcut treaba, foarte multe persoane incompetente, clientelism de partid. Partidul Național Liberal - și la indicația și rugămintea mea - a numit persoane pregătite și care îndeplinesc condițiile. Dacă or fi fost și numiri greșite, atunci ele vor fi corectate, fără doar și poate, fiindcă reformele pe care dorim să le facem pentru România normală trebuie făcute cu oameni care doresc să fac aceste reforme și care se califică pentru posturile respective.

Jurnalist: Au fost făcute astfel de numiri. Permiteți-mi, vă rog, să vă dau câteva exemple. De exemplu, un patron de pompe funebre director de spital, numit pe mandatul liberalilor. De exemplu, la Timiș, că vorbeam de Apele Române, Apele Timiș, un director comercial care nu are pregătire în domeniu și a fost numit într-o funcție de conducere. Și lista este destul de lungă.

Președintele României: Nu cunosc aceste persoane și nu cunosc CV-urile lor, deci nu pot să vă răspund așa, pe loc, despre tot felul de poziții din diferite județe, însă ceea ce spuneți dumneavoastră nu este obligatoriu o problemă, fiindcă condițiile cerute de lege sunt scrise în lege și de regulă, sunt destul de multe și destul de clare. Dacă credeți însă că există undeva o problemă, v-aș ruga să sesizați chestiunea la colegii mei și o să îi rog să verifice.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: