19 iunie 2021

Conferinţa „Ce viitor ne dorim pentru Uniunea Europeană acasă şi în lume?”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

La 3 iunie a.c., secretarul de stat pentru afaceri europene Iulia Matei a participat la conferinţa în format online cu tema „Ce viitor ne dorim pentru Uniunea Europeană acasă şi în lume?”, organizată de Institutul European din România (IER), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Evenimentul a avut ca scop demararea demersurilor de promovare, la nivel naţional, a dezbaterilor lansate sub egida Conferinţei privind viitorul Europei şi a fost găzduit şi pe platforma digitală a acesteia (https://futureu.europa.eu/meetings), precum şi pe paginile de Facebook ale Ministerului Afacerilor Externe şi Institutului European din România.

Discuţiile au vizat în primul rând încurajarea asocierii cetăţenilor la dialogurile ce au loc în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei, lansate la 9 mai a.c., cât şi evidenţierea unor repere care să conducă la generarea unei contribuţii solide a României la acest proces european. Evenimentul a oferit prilejul unui dialog deschis şi dinamic concentrat pe obiectivele dezbaterii privind viitorul Europei, aşteptările de la acest proces şi posibilele rezultate ale Conferinţei.

În intervenţia de deschidere a dezbaterilor, secretarul de stat Iulia Matei a reliefat importanta unei participări cât mai largi şi cât mai inclusive din partea cetăţenilor la acest proces. Aceasta a schiţat posibilele piste de reflecţie referitoare la perspectiva României asupra viitorului Uniunii.

Demnitarul român a insistat asupra necesitaţii consolidării rezilienţei interne şi externe a Uniunii, dar şi a principiilor care trebuie să continue să o guverneze: solidaritate, coeziune, acţiune comună la nivel european, atât în planul politicilor interne, cât şi al acţiunii externe a Uniunii în vecinătatea sa. Totodată, secretarul de stat Iulia Matei a evidenţiat că dezbaterea privind viitorul Europei trebuie să genereze rezultate concrete în beneficiul cetăţenilor şi să valorifice lecţiile învăţate din experienţa crizei actuale, pe fondul pandemiei de Covid 19, pentru a asigura că Uniunea devine mai puternică, mai inclusivă şi mai adaptată provocărilor viitorului.

Elemente de background

Conferinţa privind viitorul Europei a fost lansată simbolic la 9 mai a.c., la Strasbourg, urmând a se derula până în primăvara anului 2022, şi reprezintă un cadru de discuţii şi reflecţie privind viitorul Europei. Dezbaterile din cadrul Conferinţei vor reuni instituţiile europene, guvernele statelor membre, parlamentele naţionale, cetăţenii, societatea civilă, mediul academic, partenerii sociali şi alţi actori interesaţi.

Discuţiile din cadrul Conferinţei se vor concentra pe 9 teme principale de actualitate la nivel european, de interes prioritar pentru cetăţeni, respectiv: Schimbările climatice şi mediu; Sănătate; O economie mai puternică, justiţie socială şi locuri de muncă; UE în lume; Valori şi drepturi, statul de drept, securitate; Transformarea digitală; Democraţie europeană; Migraţie; Educaţie, cultură, tineret şi sport. Este posibilă abordarea şi a altor teme în cadrul dezbaterilor.

Pentru a permite participarea cetăţenilor la această Conferinţă, Comisia Europeană a creat o platformă digitală care este accesibilă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în limba română. Platforma poate fi accesată la următorul link: https://futureu.europa.eu/?locale=ro.

Pe această platformă, cetăţenii pot participa pasiv – ca vizitatori, urmărind diferitele evenimente dedicate, sau activ, prin includerea de idei pe oricare dintre temele de dezbatere, funcţie de interesul acestora. Toate contribuţiile şi sugestiile făcute de cetăţeni sunt vizibile pe platformă în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Toţi cetăţenii europeni, indiferent de locaţia lor (în UE sau în orice altă parte de pe glob), au acces la această platformă şi la dezbateri.

Pe lângă această platformă, în cadrul Conferinţei vor fi organizate şi Grupuri de dezbatere la nivel UE, aşa numitele paneluri cetăţeneşti europene, care vor fi formate din cetăţeni europeni selectaţi de către Comisia Europeană pe baza unor criterii care să asigure reprezentativitatea acestora în ceea ce priveşte originea geografică, sexul, vârsta, mediul socioeconomic şi/sau nivelul de educaţie. Aceste paneluri cetăţeneşti europene vor dezbate diferitele tematici ale Conferinţei şi vor putea formula concluzii şi propuneri care vor fi ulterior prezentate în sesiunile plenare ale Conferinţei.

Un cadru complementar de discuţie în cadrul Conferinţei este reprezentat de Plenara Conferinţei, compusă din reprezentanţi ai Parlamentului European, ai Consiliului UE/ statelor membre şi ai Comisiei Europene, precum şi din reprezentanţi ai tuturor parlamentelor naţionale, în condiţii de egalitate, şi din cetăţeni din cele 27 de state membre. În cadrul Plenarei, vor fi, de asemenea, reprezentaţi Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social, partenerii sociali şi societatea civilă. În momentul discutării rolului internaţional al UE, la lucrările Plenarei se va alătura şi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate.

Întreaga Conferinţă este coordonată de cele trei instituţii europene, reprezentate de preşedintele Parlamentului European, de preşedintele Consiliului şi de preşedintele Comisiei Europene, care acţionează drept preşedinţie comună a conferinţei. Preşedinţia comună a Conferinţei este sprijinită de un comitet executiv, responsabil de luarea deciziilor prin consens cu privire la lucrările, procesele şi evenimentele conferinţei, de supravegherea conferinţei pe măsură ce aceasta se derulează şi de pregătirea reuniunilor sesiunii plenare a conferinţei, inclusiv a contribuţiei cetăţenilor şi a acţiunilor lor ulterioare.