8 decembrie 2021

Conferinţa cu titlul „Lumea după dinozauri: Începuturile”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Secţia de Ştiinţele Naturii, în parteneriat cu S.C. ICPE Bistriţa S.A., Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca – Laboratorul de Paleotheriologie, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, Extensia Universitară Bistriţa şi Asociaţia Cluster Eco-inovativ pentru un Mediu Sustenabil – CLEMS, organizează în data de 1 octombrie 2021, începând cu ora 10, conferinţa cu titlul ,,LUMEA DUPĂ DINOZAURI: ÎNCEPUTURILE”, susţinută de Prof.Univ.Dr.Ing. Vlad Codrea, care se va desfăşura on-line, pe platforma ZOOM.

Finalul îndelungatei ere mezozoice (252-66 Ma) a fost marcat prin evenimente cu efecte brutale asupra lumii vii, înţelegând aici atât domeniul marin, cât şi cel continental. Evenimentele geologice la care facem referire sunt asociate unui presupus impact al planetei noastre cu un corp cosmic, probabil un asteroid. Cert este că în rocile de geneză marină având vârste mai recente de 66 Ma nu mai întâlnim o serie de vieţuitoare precum marile reptile marine (mozazauri, anumite ţestoase de talie mare etc.) ori nevertebrate cum au fost amoniţii şi belemniţii. Mediile continentale au fost şi mai intens afectate de schimbări, iar principalii actori care au părăsit scena vieţii au fost fără îndoială dinozaurii (nu în zadar era mezozoică a fost denumită şi „era dinozaurilor”…), însă o dată cu ei au dispărut şi alte vieţuitoare precum reptilele zburătoare (pterozaurii), anumite ţestoase ori crocodili, pentru a puncta doar câteva exemple.

Într-un astfel de decor sărăcit în participanţi, după toate aceste dispariţii, trebuie să ne gândim la o reînnoire a cortegiului vieţuitoarelor supravieţuitoare care au aflat ecosisteme având multe dintre nişele ecologice eliberate practic de vechii actori.

Consecinţele nu s-au lăsat aşteptate, următoarea eră – Cenozoic – fiind denumită „era mamiferelor”. Mamiferele au demonstrat în acele condiţii un grad de adaptabilitate remarcabil, ocupând într-un timp extrem de scurt toate mediile de viaţă: continental, acvatic, aerian. S-a petrecut o primă masivă radiaţie a mamiferelor, cu efecte adaptative impresionante. În consecinţă, în prima perioadă a erei în discuţie – Paleogenul -, ele s-au diversificat sub aspect sistematic, apărând ordine noi, cu luxurianţă de specii. În lume, dovezile sunt numeroase şi ne dezvăluie procese extrem de interesante sub aspectul modificărilor morfologiilor, fără îndoială consecinţe ale unor comportamente care trebuiau să răspundă noilor provocări ambientale. Dovezi asupra începuturilor vieţii continentale post-mezozoice sunt mai rare în ţara noastră, însă la acest capitol se cuvin amintite fosilele extrem de valoroase descoperite în Sălaj, în perimetrul grădinii botanice de la Jibou (ca. 55 Ma).

Deosebit de interesante sunt apoi procesele de migraţie din Paleogen, precum cele petrecute în jurul limitei Eocen/Oligocen, cu intruziuni masive dinspre Asia spre Europa (evenimente cunoscute sub denumirea de „Grande Coupure”). Faunele autohtone au fost practic decimate de concurenţa noilor sosiţi, excelente studii de caz pentru cei interesaţi de paleobiologie, dar şi de studiul lumii vii actuale.

Desigur, dinozaurii au fascinat publicul larg îndeosebi graţie mesajelor mediatice şi îndeosebi filmelor lui Steven Spielberg.

Aşadar, să dăm Cezarului ce e al Cezarului! Ceea ce a urmat, rămâne însă pe departe şi pe nedrept mult mai puţin cunoscut celor neiniţiaţi în ştiinţa studierii organismelor din vechimile timpurilor, paleontologia. Este timpul să sfâşiem acest văl al prea puţinei, precarei cunoaşteri!

Cercet. Şt.III Dr. Ing. Marius Horga

Prof. Univ. Dr. Ing. Vlad Codrea