Publicat: 5 Decembrie, 2019 - 20:46
Poate doar de pensii...

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: A apărut astăzi în presă o informație conform căreia dumneavoastră ați avut o discuție cu Viorica Dăncilă, în momentul în care s-au făcut consultări la Palatul Cotroceni, pentru votul din Diaspora, spune Paul Stănescu, într-o declarație de presă, şi ați fi avut o discuție tête-à-tête cu doamna Dăncilă, aproximativ 20 de minute din care reiese faptul că ați fi convins-o să candideze la alegerile prezidențiale, să fie contracandidatul dumneavoastră. Vreau să vă întreb dacă ați avut o astfel de discuție și dacă ați convins-o, desigur, pe doamna Dăncilă să vă fie contracandidat în alegerile prezidențiale?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi se pare foarte ciudată această abordare. Nu. PSD a convins o pe doamna Dăncilă să candideze și cred că mai bine întrebați acolo de ce au făcut-o, fiindcă rezultatul este bine-cunoscut.

 

Jurnalist: Un subiect care a rămas, cumva, într-un con de umbră, s-a discutat, în Executivul trecut, condus de doamna Dăncilă, legat de mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. S-a schimbat, în acest moment, Executivul. Cum vedeți o astfel de mișcare, dacă ar fi oportună pentru țara noastră? Şi dacă mai luați în calcul, pentru că dumneavoastră sunteți decidentul în acest caz, dacă luați în calcul o posibilă mutare a ambasadei?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu nu mi-am schimbat abordarea, dar pot să o repet. Fără îndoială este o temă în continuare interesantă. Eu am susținut din capul locului că Ambasada României nu va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. Rămân la această opțiune și vă explic şi de ce rămân la această opțiune. Este o decizie pe care am luat-o în Uniunea Europeană, să nu mutăm, fiecare, separat reprezentanța, ci atunci când condițiile vor fi îndeplinite, membrii Uniunii Europene să facă acest pas împreună. Acum, sigur, lumea continuă să întrebe: bun, care ar fi aceste condiții? Aceste condiții sunt destul de clare - statutul Ierusalimului trebuie clarificat între cei doi actori care au intrat de mulți ani pe această discuție. Este vorba evident de Statul Israel și de Palestina, care amândoi revendică capitala în Ierusalim și lucrurile nu sunt clare deloc. Așadar, chestiunea mutării ambasadei poate fi abordată în măsura în care părțile interesate în statutul Ierusalimului, adică cei de acolo, ajung la o înțelegere și ne aduc acest lucru la cunoștință. Deci nu discutăm în viitorul apropiat despre o mutare ambasadei.

 

Jurnalist: Domnule Președinte, aș vrea să vă întreb în contextul în care s-a discutat despre strategia pentru viitor a NATO și elaborarea acestei strategii, știm că include această strategie o dimensiune politică. Ne puteți explica ce înseamnă această dimensiune politică și desigur ce rol joacă România în contextul în care postul de secretar general adjunct al NATO, știm bine, este ocupat de un român?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sigur, abordarea politică este absolut necesară, fiindcă NATO, care inițial a fost o alianță militară, s-a transformat ușor-ușor și a devenit mult mai mult. Între timp, NATO este o alianță care se bazează pe valori, pe valorile pe care noi le numim euroatlantice și care se găsesc în statele care fac parte din Alianță în democrații. Acest lucru impune, evident, mai mult decât o abordare tehnică, militară, ci propune, presupune o abordare politică, ceea ce și de această dată am făcut și vom face și în continuare. NATO este deci mai mult decât o alianță militară, este o alianță de valori și aceste valori trebuie să găsească o reflecție în comportamentul politic al Alianței.

 

Jurnalist: În urmă cu puțin timp fostul premier Dacian Cioloș posta un mesaj pe Facebook în care vă cerea un pact național, un nou pact național pentru Educație între toate partidele politice, în care să se spună foarte clar că viitorul ministru al educației să aibă un mandat de cinci ani, indiferent dacă se schimbă sau nu guvernul. Cum vedeți această propunere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este un lucru important să discutăm despre Educație, este un lucru extrem de important să discutăm despre Educație. Probabil și în lumina celui mai recent studiu PISA în care România a dovedit că nu a făcut progrese, dimpotrivă s-au înregistrat, în anumite domenii, regrese. Aceste chestiuni, pentru mine și pentru echipa mea, nu sunt noi. Eu am constatat, am spus-o și public la începutul primului meu mandat, că Educația din România are nevoie de o reformare profundă, are nevoie de o reașezare, drept pentru care am lansat proiectul „Romania Educată”. Este un proiect extrem de important, este un proiect despre viitorul Educației în România. Acest proiect este în continuare în faza de dezbatere, dezbateri care se desfășoară peste tot, iar atunci când vom avea concluziile consolidate ale proiectului „România Educată” vom ajunge, cu siguranță, în faza în care voi prezenta partidelor politice acest concept despre Educația din România și atunci sigur că va fi nevoie de un larg sprijin politic pentru a implementa ceea ce va conține conceptul „România Educată”. Acest lucru, sigur, la vremea respectivă poate să fie discutat, dacă se va folosi majoritatea din Parlament care va fi atunci sau dacă se va merge spre ceva de stilul unui pact pentru educație. Aceste lucruri sunt de o importanță deosebită și eu m-am ferit întotdeauna să aduc în discuție aceste chestiuni de importanță vitală pentru România în condiții de campanie electorală sau doar pentru a obține o „știruţă” pe Facebook.

Este important însă de subliniat în acest context că o condamnare paușală, așa cum au încercat unii ieri și alaltăieri, nu ajută pe nimeni, cum nici măsuri punctuale nu ajută sistemul, după cum am putut să vedem în ultimii ani. Avem multe școli foarte bune, avem mulți profesori foarte buni, avem copiii cu rezultate extraordinare la olimpiade de tot felul. În partea cealaltă, avem o discrepanță inadmisibil de mare între învățământul din mediul urban și învățământul din mediul rural. Avem rezultate destul de proaste la teste, precum este PISA. Toate acestea trebuie să ne dea de gândit, dar nu într-un mod electoralist, ci într-un mod în care putem să reformăm profund întregul sistem și eu sunt foarte hotărât să merg mai departe cu „România Educată” și, la final, să avem un cadru, un concept, o legislație și o abordare care face sistemul educațional din România real și durabil mai bun.

 

Jurnalist: Nu trebuie să ne îngrijorăm, spunea ieri ministrul Educației. Susțineți această afirmație?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ba trebuie să ne îngrijorăm, eu m-am îngrijorat de la început, de aceea am început proiectul „Romania Educată”. Am reiterat rezultatele foarte bune, dar și discrepanțele fantastice, fiindcă lucrurile trebuie îmbunătățite sistemic. Aici vorbim despre probleme sistemice. Acestea nu pot fi rezolvate printr-o măsură punctuală, nici măcar printr-o lege nouă, este nevoie de o abordare integrată, nouă și este cazul să fim îngrijorați, fiindcă este vorba despre viitorul națiunii noastre.

 

Jurnalist: Pentru că vorbeați de bugetul pentru Apărare, aș vrea să vă întreb dacă există posibilitatea ca acest buget să crească, mai exact ca acel procent să nu mai fie 2%, poate chiar mai mult anul viitor.

 Klaus Iohannis: În această etapă nu vom avea o creștere peste 2%, dar sigur nu putem să o excludem pentru o etapă ulterioară. Actualul Pact pe Apărare prevede că acest procentaj de 2% să fie menținut pentru cel puțin un deceniu. Acest lucru permite planificatorilor să vină cu propuneri de dotări eșalonate pe mai mulți ani, care ne pune în situația să avem achiziții importante care s-ar face dificil cu bugete făcute doar de la un an la altul. Pe de altă parte, permite un nivel superior de instruire pentru militarii noștri și în ansamblu permite o creștere semnificativă a gradului de securitate a României.

Totuși, vreau să spun în acest context un lucru care este de multe ori uitat. Noi ne dotăm, vom avea o armată tot mai performantă, însă garanția securității noastre naționale stă în NATO și în partenerul nostru strategic cel mai important, Statele Unite ale Americii. Dar, ca să facem față solicitărilor NATO, solicitărilor din țara noastră și solicitărilor din parteneriat, trebuie să fim foarte serioși și să lucrăm la instruire și la dotare, ceea ce facem.

Pe de altă parte, este adevărat că în NATO există discuții informale care încearcă să evalueze dacă este suficient procentajul de 2% sau nu. Sunt membri NATO care cheltuie mai mult de 2%. De exemplu, Statele Unite ale Americii sau chiar și mai nou, un vecin de-al nostru care cheltuie peste 3%. Aceste chestiuni, în România, nu au fost încă abordate, nu au existat discuții cu Guvernul sau cu Ministerul Apărării, pentru o creștere peste 2%.

 

Jurnalist: Pentru că tot timpul ați avut o poziție în domeniul Justiției, cu privire la principalele probleme: cum vedeți posibila asumare a răspunderii de către Guvern, cu privire la două proiecte foarte importante în domeniul Justiției, pe de-o parte, desființarea Secției Speciale de Investigare a Magistraților și pe de altă parte, pensionarea anticipată a magistraților?

 Klaus Iohannis: Asumarea răspunderii este un instrument bun pentru legiferare delegată, mai ales în situații când e nevoie de o rezolvare urgentă, sau când avem un guvern minoritar care ar avea nevoie de foarte mult timp ca să își negocieze un câștig în Parlament. Așadar, acolo unde Guvernul va constata că este nevoie de a schimba legislația, de a promova o legislație nouă, și modalitățile uzuale nu sunt fezabile, este foarte probabil să se abordeze tema și prin asumarea răspunderii. Este posibil, este o discuție care se poartă la nivel de Guvern, am fost informat. De exemplu, pentru a rezolva chestiunea pensionării anticipate, o măsură care, sigur, poate fi discutată, dar s-a mers mult prea departe în actuala legislație, iar desființarea Secției Speciale ar fi de dorit să se facă în procedură parlamentară uzuală, dar dacă nu se reușește, şi această chestiune se poate, cel puțin teoretic, se poate rezolva prin asumarea răspunderii.

 

Jurnalist: Luați în calcul cumva, pentru că tema anticipatelor rămâne o temă de actualitate, luați în calcul să convocați chiar consultări la Palatul Cotroceni, pentru o discuție așezată, referitor la tema anticipatelor?

Klaus Iohannis: Nu. N-o să fac consultări formale pe această temă, dar voi avea discuții cu liderii politici, dar acelea vor fi discuții informale, discuții de lucru, și nu consultări în sensul foarte formal al cuvântului.

 

Jurnalist: În rapoartele MCV din anii precedenți se recomanda în mod repetat schimbarea procedurii privind numirea procurorilor de rang înalt în vederea depolitizării și a stabilirii unor criterii foarte clare. Cu toate acestea, guvernul, ministrul Justiției a demarat procedura pentru numirea în unele funcții. Pentru că suntem, iată, în fața primei încălcări din partea noului guvern a unei recomandări MCV, v-aș ruga să ne spuneți ce garanții puteți să ne oferiți că aceste numiri nu vor fi rezultatul unui troc politic?

 Klaus Iohannis: Vă garantez eu că nu vor fi rezultatul unui troc politic, fiindcă până la urmă ajung la mine. Dar haideți să clarificăm un pic lucrurile. Nu încalcă nimeni prevederile MCV. MCV nu dictează legislație națională, MCV vine cu recomandări și aceste lucruri trebuie transpuse de către decidenți în legislație sau în metodologie. Ceea ce s-a solicitat în MCV este îmbunătățirea procedurii.

Asta nu înseamnă că trebuie schimbată obligatoriu legea. Ceea ce au vrut să ne transmită, și știu acest lucru fiindcă am cercetat puțin mai în profunzime, se dorește o mai bună transparentizare și o mai bună clarificare a procedurii.

În legislația, și cea veche și cea nouă, numirea procurorilor de rang înalt se tratează foarte sumar, trebuie să recunoaștem acest lucru, adică ministrul propune, CSM avizează, Președintele semnează. Pentru a face întreg procesul mai transparent și mai ușor de înțeles trebuie lămurite câteva elemente intermediare şi cred că domnul ministru al Justiției a făcut aceste lămuriri destul de bine în ultima prezentare pe care a avut-o.

În speță, a explicat când și cum se depun solicitările, când și cum se analizează, cum se fac interviurile și așa mai departe. Eu cred că este un progres semnificativ și, dacă veni vorba de numiri politice, de când sunt eu Președinte nu s-au făcut numiri care au rezultat din ceea ce ați spus dumneavoastră, un fel de troc politic, ei eu am avut întotdeauna grijă ca aceste numiri să se facă corect, în litera și spiritul legii.

 

Jurnalist: În campania electorală, la celebra dezbatere de la BCU, cu formatori de opinie - era să zic jurnaliști - ați fost întrebat care este cel mai mare regret al mandatului dumneavoastră, precedent mandat, şi ați răspuns, dacă îmi permiteți să vă citez: „în al doilea mandat aș comunica mai mult. Poate partea de comunicare nu a ajuns încă la nivelul așteptat sau optim. Vom căuta cele mai bune abordări. Eu însă sunt decis să comunic mai mult, mai intens”. În lumina acestei declarații, pentru că suntem amândoi ardeleni aciuați în Capitală, ca să zic așa, m-am gândit să vă dau o mână de ajutor și să vă ajut să vă duceți la îndeplinire acest deziderat legitim și să vă întreb în mod direct: Când sunteți disponibil pentru un interviu la știripesurse.ro?

 Klaus Iohannis: Asta mai întâi discutați cu colegele și colegii mei de la Comunicare şi mai vedem. Deocamdată sunt în primul mandat. Al doilea începe din 22 decembrie, dar cred că ați putut să observați că avem o comunicare mult mai intensă - și astăzi, și la NATO și așa va rămâne și în viitor - fiindcă aveți această solicitare, românii doresc să știe mai mult și mai bine, și împreună aşa o să facem.

 

Jurnalist: Fără a abuza de timpul dumneavoastră, am acordul de principiu pentru a stabili o întâlnire cu...?

 Klaus Iohannis: Aveți acordul de principiu să-i contactați pe colegii mei.

Jurnalist: Am înțeles.

 

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că împreună cu aliații ați decis ca spațiul cosmic să facă parte din preocupările NATO. Ce prevede acest lucru, mai exact?

 Klaus Iohannis: Acest lucru prevede să se înceapă, la nivel de NATO, o evaluare a ce și cum poate fi folosit spațiul cosmic de posibilii noștri adversari și cum putem noi să contracarăm și în ce măsură trebuie să ne pregătim pentru așa ceva.

 

Jurnalist: Azi dimineață ați avut programată o întâlnire cu ministrul mediului și voiam să vă întreb dacă ați discutat cu acesta despre situația defrișărilor ilegale de păduri și dacă veți include acest subiect pe ordinea de zi a ședinței CSAT? Şi dacă va avea loc aceasta și când?

 Klaus Iohannis: Da. Am discutat aceste chestiuni, am cerut chiar date foarte concrete şi am discutat destul de mult pe această temă. Dacă ați adus această chestiune în discuție, pot să vă spun că, personal, îmi doresc să mă implic foarte mult, pentru că aceste tăieri ilegale trebuie să fi stopate.

Această abordare nu este nouă pentru mine, și dacă vreodată ați avut impresia că eu îmi doresc altceva, pot să vă spun că nu este adevărat. Au existat - și acuma pot să o spun așa, fără niciun fel de problemă, că nu mai suntem în campanie electorală - a existat o întreagă politică PSD de denigrare a subsemnatului folosind informații care, mai nou, se numesc fake news, cum că eu aș fi prietenul unora care defrișează și că aș fi împotriva pădurilor. Nu, eu sunt cam de când mă știu, un adept al protejării pădurilor și un adept al unui mediu curat. Nu am de gând să mă schimb nici de dragul PSD, nici de dragul altora. Așadar, această chestiune mă preocupă și am discutat mai mult de o oră astăzi împreună cu ministrul mediului și cu premierul pe această chestiune.

Este nevoie de politici solide, este nevoie de măsuri ferme, este nevoie de măsuri la nivel de minister, care să repună, de exemplu, Garda de Mediu în funcțiune pentru a preveni aceste defrișări ilegale. Datele sunt, ca să zic așa, de speriat. O cantitate egală de lemn cu cea care se taie legal, se taie și ilegal. Cam jumătate se taie legal și cam jumătate se taie ilegal, ori asta trebuie să înceteze. Ministrul mediului a venit cu câteva propuneri care pot fi transformate în legislație, alte propuneri care, prin Ordin al ministrului pot îmbunătăți deja în termen scurt situația, iar în continuare vom aprofunda aceste discuții și vom găsi cele mai bune soluții. Aceste soluții se găsesc în astfel de discuții și se pun în practică de Guvern, nu de CSAT.

CSAT a discutat această chestiune, am avut atunci o Hotărâre-cadru, însă aceste chestiuni nu s-au pus în practică, fiindcă PSD, în realitate, nu a dorit. PSD a făcut tot ce a putut ca să apere cealaltă parte. Și acum Ministerul mediului trebuie să vină cu măsuri ferme, clare și în sprijinul, până la urmă nu numai al pădurilor și al naturii din România, ci și în sprijinul bugetului național fiindcă, vă dați seama, dacă se defrișează ilegal jumătate din masa lemnoasă care se taie într-un an în România, această masă lemnoasă nu aduce niciun fel de beneficiu la buget, ori asta este inadmisibil pur și simplu.

Linie, concluzie: mă preocupă, mă ocup mai departe și sunt foarte încrezător în felul în care Guvernul Orban vrea să abordeze aceste chestiuni.

 

Jurnalist: Cum puteți să vă mai implicați pe viitor în acest subiect?

 Klaus Iohannis: Ca și până acum, discutând și căutând împreună cele mai bune măsuri.

 

Jurnalist: Am înțeles argumentele de natură constituțională și de necesitate legate de asumarea răspunderii Guvernului în anumite domenii. Totuși, nu există riscul ca asumări repetate să fie percepute drept un semn de slăbiciune a Guvernului? Și, pe de altă parte, să nu corespundă așteptărilor populației, care, prin vot, tocmai că s-a exprimat în sensul dezbaterii, în sensul transparenței și al dialogului?

 Klaus Iohannis: Nu văd aceste riscuri, fiindcă legiferarea delegată se face de Guvern prin diferite metode și această metodă deja intră practic în zona legiferării parlamentare. Este o procedură care nu este făcută doar de Guvern, ci este făcută de Guvern împreună cu Parlamentul, nu văd de ce ar fi privită ca o slăbiciune. Ba, dimpotrivă, cred că poate fi văzută o astfel de asumare ca o abordare care clarifică repede și bine o situație legislativă și vom vedea. Este, în definitiv, decizia Guvernului dacă își asumă sau nu își asumă răspunderea pe ceva. Iar, dacă v-ați referit la Referendum, Referendumul a adus o clarificare necesară. Nu se dorește lămurirea aspectelor Legilor justiției prin ordonanță de urgență, fiindcă ordonanța este o măsură care se ia de Guvern, sigur, care, în perspectivă, trebuie validată de Parlament. Dar, vă amintiți, am avut situații când ordonanțe de urgență s-au discutat chiar după ani de zile după ce au produs deja efecte și acest lucru acum, după Referendum, în domeniul justiției, nu mai este posibil.

 

Jurnalist: Fiindcă ați adus vorba de Referendum, ați invocat deseori semnalul pe care l-au dat românii la Referendumul din mai. Ce se întâmplă cu aplicarea referendumului în Constituţie? Pentru că au fost consultări pe această temă, a rămas totul suspendat.

 Klaus Iohannis: Nu a rămas suspendat, dar știm cu toții că nu putem să schimbăm Constituția foarte simplu, ci este foarte complicat. În măsura în care vom merge mai departe cu alegerile, eu cred că vom avea o nouă majoritate în Parlament, alta decât cea toxică pesedistă, care va fi deschisă și acestor abordări și atunci, cu siguranță, aceste aspecte pot fi incluse în textul constituțional. Este nerealist să credem că dacă eu am câștigat prezidențialele cu un scor foarte bun s-au schimbat raporturile de forțe din Parlament. Nu s-au schimbat. Pesediștii sunt foarte numeroși și toată lumea abia așteaptă să avem alegeri parlamentare și să avem o nouă majoritate care poate pe urmă să abordeze și aceste chestiuni de introducere a rezultatului Referendumului în Constituție.

 

Jurnalist: Înțeleg că s-ar face doar cu o nouă majoritate parlamentară această modificare a Constituției. De ce nu încercați să grăbiți, împreună cu partidele partenere ale Guvernului, aceste alegeri anticipate, din moment ce toată lumea le așteaptă și din moment ce inexistența unei majorități confortabile împiedică anumite proiecte importante?

 Klaus Iohannis: Vă reamintesc că am fost primul care am spus că îmi doresc alegeri anticipate. Am spus-o și înainte de campanie, și în campanie, și după campanie. Și o mai spun acum o dată. Eu îmi doresc alegeri anticipate și discuțiile pe care le voi avea cu liderii politici țintesc și acest obiectiv.

 

Jurnalist: Domnule Președinte, în contextul deficitului care a depășit acea limită de 3%, considerați că eliminarea supraaccizei și a suprataxei pe contractele part-time pot fi suportate de bugetul pentru 2020 fără să afecteze și mai mult deficitul bugetar?

 Klaus Iohannis: Am pus această întrebare Guvernului, în speță Premierului, care a fost astăzi la mine, și m-a asigurat că se găsesc soluții. Trebuie să vedem însă și de ce s-a ajuns aici. Acea supraacciză a fost introdusă în mod mincinos de PSD, fiindcă mai întâi s-a desființat, au promis că nu o vor introduce și după un timp au reintrodus-o pur și simplu. Partidul Național Liberal a dorit eliminarea acestei supraaccize de mult timp și a introdus un proiect legislativ pentru această speță, considerând, și eu sunt de aceeași părere, că nu este bună pentru economie. Să ne amintim doar cum, de la introducerea acestei supraaccize, a scăzut consumul de carburanți la noi, în schimb foarte mulți transportatori alimentează în afara granițelor României. Un lucru total contraproductiv și prostesc, ca să zic așa, pe față. Noi trebuie să luăm măsurile care încurajează economia noastră națională. Dacă asta încurajează și pe vecini, e foarte bine, dar să mergem să cumpărăm toate alimentele de la vecini, să alimentăm cu carburant de la vecini, în niciun caz nu ajută economia națională. Și atunci măsuri de acest tip, chiar dacă pe termen scurt au un oarecare impact bugetar negativ, trebuie luate, pentru a încuraja în ansamblu economia.

 

Jurnalist: Având în vedere că parlamentarii mai multor formațiuni care au votat pentru învestirea Guvernului Orban au cerut în repetate rânduri alegeri locale în două tururi, însă cifrele arată clar că în acest moment nu poate fi adoptat un astfel de proiect în Parlament, pentru că nu au majoritatea necesară, considerați oportună o ordonanță de urgență pentru alegeri locale în două tururi?

Klaus Iohannis: Această discuție se poartă, știu din sursă sigură, și în Guvern, și în PNL. Este decizia lor dacă vor dori să aplice o legislație schimbată, este decizia Guvernului dacă va da ordonanță sau dacă își va asuma, poate, răspunderea în fața Parlamentului. Eu pot doar să repet opțiunea mea personală, care este clară pentru alegerea primarilor în două tururi și pentru alegerea președinților consiliilor județene din rândul consilierilor județeni.

 

Jurnalist: Opțiune care ar putea fi pusă în practică inclusiv prin ordonanță de urgență?

 Klaus Iohannis: Da, prin felul în care se poate legifera pe această speță, este posibilă orice variantă – lege, asumare, ordonanță de urgență.

 

Jurnalist: Domnule Președinte, ieri au trecut de Parlament două proiecte importante. Vorbim de abrogarea recursului compensatoriu și de eliminarea supraaccizei. V-aș întreba explicit dacă le veți promulga și aș insista pe supraacciză, fiindcă știți că există o directivă la nivel european care ne situează în acest moment sub acel nivel minim, și a existat o informare transmisă ieri de către Ministerul de Finanțe privind o posibilă procedură de infringement.

 Klaus Iohannis: Da, le voi promulga. Iar dacă există nevoia unei corecții pe taxarea carburanților, acest lucru se poate face fără probleme, explicând în prealabil, evident, despre ce este vorba. Însă eliminarea supraaccizei și o posibilă creștere pentru a îndeplini limita cerută de Comisia Europeană totuși va duce la o scădere considerabilă sub linie a taxării carburanților. Deci vorbim de o scădere destul de importantă, eliminând supraacciza, iar o majorare până la limita cerută de Comisia Europeană este foarte, foarte mică. Deci suntem foarte, foarte aproape de acea limită. Sunt convins că Guvernul va reglementa aceste chestiuni. Nu văd pentru ce să nu promulg această legislație, dorită de toată lumea și găsită bună.

 

Jurnalist: Săptămâna trecută spuneați că veți avea acele întâlniri cu lideri politici, fie pentru consolidarea majorității parlamentare, fie pentru alegeri anticipate. V-aș întreba dacă le-ați stabilit și dacă, până în momentul de față, ați avut discuții cu șefii de partide.

 Klaus Iohannis: Ieri și alaltăieri m-am întâlnit cu șefii de stat și guverne, dar voi planifica pentru zilele următoare și întâlnirile cu politicienii noștri.

 

Jurnalist: Premierul Ludovic Orban a anunțat deja că este posibil să se modifice legea pensiilor. Și dumneavoastră ați avut o declarație în acest sens. Și, bineînțeles, dinspre PSD se vorbește deja despre faptul că nu dorește aplicarea actualei legi a pensiilor, care prevede și acea recalculare pe o perioadă de timp. De ce se ia în calcul acest lucru acum? Și dacă se mai pune acelei majorări de 40% anul viitor.

 Klaus Iohannis: Același lucru am întrebat eu astăzi, când am avut o discuție cu Premierul și cu doamna ministru de la Muncă. Mi-au explicat că sunt foarte multe necorelări, foarte multe neclarități și foarte multe inechități în actuala legislație, chestiune care trebuie, evident, reparată. În ce privește creșterea pensiilor, în continuare și eu, și Guvernul Orban, și Partidul Național Liberal, ne dorim să creștem pensiile.

 

Jurnalist: Deci vă păstrați această promisiune privind majoritatea pensiilor.

Klaus Iohannis: Da, îmi păstrez această opțiune.

 

Jurnalist: Ieri au avut loc în Parlament două anunțuri privind trecerea unor parlamentari de la PSD care au votat moțiunea de cenzură și învestirea Guvernului Orban la PNL. Știu că ați discutat de multe ori despre acest concept, de traseism. Cum vedeți aceste mutări în Parlament și acceptarea unor parlamentari de la PSD în Partidul Național Liberal?

 Klaus Iohannis: Tot traseism se numește. Mai mult nu pot să vă spun eu, fiindcă nu am fost deloc implicat în această chestiune. V-aș ruga să puneți întrebarea la cei care au făcut mutarea și la cei care au acceptat-o.

 

Jurnalist: Dacă ați vorbit cu miniștrii implicați, credeți că suntem pregătiți pentru Euro 2020, mai ales în privința stadioanelor și a infrastructurii de transport?

 Klaus Iohannis: Cred că aici putem să constatăm din nou cum PSD și-a bătut joc de ceva important pentru România. Aceste chestiuni au fost promise, asumate – vorbesc despre pregătirile pentru Euro 2020 -, dar s-au realizat doar în parte. Acum, da, am discutat și astăzi, că am avut o discuție și cu ministrul tineretului și sportului și ne-am informat despre stadiul lucrurilor care sunt în răspunderea ministerului – știu că Premierul a fost și pe șantiere, le-a vizitat și a făcut, la vremea respectivă, și niște declarații. Până la urmă, se pare că vom fi cât de cât pregătiți, dar, sigur, departe de ceea ce s-a promis la momentul la care s-au făcut negocierile pentru organizarea acestor evenimente. Este păcat. Ar fi fost un bun obiectiv național în acest domeniu și sper ca, în perioada scurtă rămasă, să se mai poată remedia suficient de mult ca să ne prezentăm rezonabil.

 

Jurnalist: Ați primit între timp de la Guvern posibile informări cu privire la acel pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor astfel bugetul pe anul viitor să se încadreze în acea limită de 3 sau 3,5%?

Klaus Iohannis: N-am avut încă nicio discuție pe bugetul pe anul viitor, concretă, decât de principiu.

 

Jurnalist: Și de principiu excludeți să existe tăieri salariale sau introduceri de noi taxe, sau posibile înghețări de salarii?

 Klaus Iohannis: Nu vor exista. Cu certitudine, nu vor exista tăieri de salarii. Nici nu intră în discuție așa ceva.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: