Publicat: 19 Iunie, 2012 - 12:56
"Nu e usor sa fii prim ministru cu Traian Basescu"

Prezentăm conferinţa de presă susţinută de Victor Ponta, preşedinte PSD şi premierul României – Parlament:


Victor Ponta: Încep prin a recunoaşte că nu e uşor să fii prim-ministru cu Traian Băsescu preşedinte. Asta e, până la urmă, ştiam la ce mă aştept. Eu eram ieri la Viena, unde cred că am făcut o vizită extrem de utilă în calitatea mea de prim-ministru, pentru a discuta şi cu cancelarul Austriei, cu preşedintele, probleme de politică europeană şi politică bilaterală, dar şi cu marile companii care investesc în România. Între timp, preşedintele Băsescu şi prietenii domniei sale se ocupau de teza mea de doctorat. Acum, lucrurile stau în felul următor, vreau să le lămuresc cât pot de rapid, după care, sigur, să trecem la ceea ce e cu adevărat, adică la încă o bătălie politică între preşedintele Băsescu şi mine. Asta este cartea, teza mea de doctorat. La bibliografie - o să v-o pun la dispoziţie, îmi pare rău, nu am foarte multe exemplare, dar vi le pun la dispoziţie - sunt trecuţi inclusiv autorii pe care am fost acuzat că i-am plagiat. (…) Deci, domnul Diaconu, domnul Vasile Creţu, profesori de drept, pentru că la drept e mai dificil să inventezi lucruri, spre deosebire de matematică, de fizică, de chimie. La drept nu poţi să inventezi, ci poţi doar să scrii despre instituţii care există deja. Mai mult, cel de care sunt acuzat că i-am plagiat o lucrare, domnul ambasador Ion Diaconu, este cel care a scris - şi îi sunt recunoscător pentru asta - o prefaţă extrem de elogioasă la lucrarea mea de doctorat. De altfel, în colectivul de profesori sunt profesori cunoscuţi de la Facultatea de Drept... În urmă cu zece ani, de fapt, habar nu aveam că o ajung prim-ministru şi că Traian Băsescu o să-mi însceneze toată chestia asta. Îmi cer iertare profesorilor care au făcut parte din comisie, dar nu aveam cum, acum 10 ani, să ştiu cu ce se va ocupa preşedintele ţării. Deci, am trecut în bibliografie lucrările respective, pe care evident că le-am consultat şi din care m-am inspirat, am prefaţa scrisă chiar de cel căruia se presupune că i-am plagiat lucrarea, dar vreau să vă mai arăta ceva, că, evident, am şi lucrarea despre care e vorba. Lucrarea domnului Diaconu are 30 de pagini, pentru că restul este statutul Curţii Penale Internaţionale, document internaţional adoptat la Roma în 1998. Şi lucrarea are 30 de pagini, este o lucrare foarte bună, de altfel; în 30 de pagini se face o mică descriere a statutului care fusese proaspăt aprobat. Deci, eu, în 410 pagini, am plagiat cele 30 de pagini din lucrarea domnului Diaconu, ceea ce e, totuşi, o performanţă, în 410 pagini să plagiezi 30. Important e următorul lucru: am cartea, am cărţile, mă prezint la comisia de specialitate - înţeleg că există o asemenea comisie în cadrul Ministerului Educaţiei - şi sunt gata să dau toate explicaţiile necesare. Am întrebat profesori mult mai buni decât mine şi înţeleg că singurul reproş care mi se poate aduce este faptul că nu am pus în subsolul paginii autorul, ci l-am pus la sfârşit, ca bibliografie. Dacă aceasta este o greşeală sunt gata să mi-o asum şi să plătesc pentru ea, bineînţeles, dar în niciun caz atâta timp cât sunt aici toţi autorii, trecuţi la bibliografie, nu se poate vorbi de intenţia mea de a-mi asuma ceea ce au făcut alţii. Aşa încât povestea aceasta cu teza de doctorat, de acum 10 ani... De altfel, probabil că ştiţi, titlul de doctor nu-mi aduce niciun fel de beneficiu. Nu predau la nicio facultate, nu primesc niciun leu în plus. Dacă este o problemă, nu ţin foarte mult să... De altfel, până când preşedintele Băsescu nu v-a atras atenţia că sunt doctor în drept, nu cred că m-aţi auzit vreodată făcând caz de această titulatură. Acum, să ne întoarcem la fondul problemei. Aşa s-a condus România în ultimii 8 ani: cu şantaj, cu dosare, unele mai fabricate, altele mai puţin fabricate. Am apucat să mă interesez aseară şi astăzi de dimineaţă cine este "the whistleblower", cine este sursa anonimă. Sursa foarte anonimă este domnul consilier prezidenţial Daniel Funeriu, care s-a dus personal la München, a discutat cu o persoană de la revista "Nature" - e bine că revista "Nature" se ocupă de probleme de drept internaţional - şi i-a spus cum am plagiat eu, acum 10 ani, lucrarea de doctorat. Faptul că asta este preocuparea unui consilier prezidenţial ar fi anormal dacă nu ar fi vorba de Traian Băsescu. La Traian Băsescu ştiţi foarte bine cu ce se ocupă consilierii săi prezidenţiali şi ştiţi foarte bine care este stilul domniei sale. Fiecare persoană este ori ameninţată, ori şantajată, ori atacată, după care rămâne să-şi dovedească nevinovăţia. În ceea ce mă priveşte, repet, am cartea, mă supun tuturor instanţelor de la Ministerul Educaţiei, sunt gata să răspund dacă trebuia să pun şi în subsolul paginii, nu doar la final, bibliografia. Dar, ştiţi foarte bine că este doar un pretext de război politic între preşedintele Băsescu şi mine, un război pe care fiecare îl duce cu propriile arme. Domnul preşedinte Băsescu foloseşte armele pe care le-a folosit întotdeauna - şantajul, calomnia, atacuri murdare din trecutul fiecăruia. Acum, sigur că sunt cel mai tânăr prim-ministru şi de aceea are foarte puţine dosare cu mine, dar uite, tot a făcut el un dosar, ajutat, evident, de consilierii săi, de domnul Funeriu şi de alţi oameni. Am văzut că unul dintre cei care s-au pronunţat imediat că teza mea este un plagiat este un reputat chimist. Nu mi-aş permite niciodată ca jurist să mă pronunţ asupra unei  lucrări de chimie, dar invers se poate, care, sigur însă, are acest mare argument, că este numit de către domnul Funeriu şi îi este credincios şi recunoscător pentru acea numire. Ceea ce vreau să spun este faptul că, din punctul meu de vedere, relaţia instituţională între mine şi Traian Băsescu va continua. Ca relaţie personală, nu era nimic de stricat, nu mai avea ce să se strice. Mă aştept şi mă aşteptam la acest gen de atacuri. De altfel, nu e primul; vă reamintesc că anul trecut preşedintele Băsescu, în direct, m-a anunţat că am probleme cu nu ştiu ce contracte la Turceni şi Rovinari, după care, a doua zi, domnul Blejnar s-a executat şi, după 6 luni, când am obţinut documentul că nu am avut niciodată contract, nu a mai fost o ştire. Aşa şi acum, domnul Funeriu s-a executat după ce preşedintele făcea ironii cu "dottore", s-a dus. Am apreciat faptul că nimeni  din presa română nu a vrut să participe direct sau să-şi asume această mizerie. A fost nevoie de această lucrătură care apare undeva în străinătate şi, la aceeaşi oră, li se spune celor din România să publice ceea ce publică o revistă aşa-zis din străinătate, cu o sursă anonimă, aşa-zis anonimă, adică Daniel Funeriu. Important este că, în ceea ce mă priveşte şi în ceea ce priveşte alianţa care mă susţine pentru funcţia de prim-ministru şi al cărei co-preşedinte sunt, ştim ce avem de făcut în continuare. Este o bătălie pentru ca modul acesta de a conduce România, cu dosar, cu şantaj, cu ameninţări, cu metode securiste - că de fapt astea sunt metode securiste: îţi dau un dosar prin străinătate dacă nu eşti cuminte şi nu asculţi - trebuie să înceteze şi practic, zi de zi, este într-adevăr o bătălie, uneori mai publică, alte ori mai ascunsă între noi, cei care, practic, încercăm să curăţăm o societate de metodele acestea securiste. Cred că este finalul unei epoci şi al unui mod în care România a fost condusă. Nu o să fie uşor. Mă aştept de la preşedintele Băsescu să mai aibă ceva, vreun dosărel pe undeva, trebuie să mai fi ţinut el ceva cu mine. Nu cred că le-a epuizat, dar face parte, ca să zic aşa, din ceea ce mi-am asumat în momentul în care am intrat în bătălia cu sistemul reprezentat de Traian Băsescu. Nu este deloc plăcut. Nu pot să spun că sunt foarte liniştit, dar sunt foarte hotărât.
În ceea ce mă priveşte, astăzi ne vedem mai departe de legile pe care le avem de adoptat, de ceea ce trebuie să descoperim în continuare atât în ceea ce priveşte contractele cu băieţii deştepţi, cât şi toate finanţările ilegale făcute din bani publici pentru interesele preşedintelui Băsescu. Va fi o bătălie dură. Va fi o bătălie destul de lungă, probabil până în toamnă, dar sunt pregătit pentru ea. Vă stau la dispoziţie.

***

Declarații înainte de conferința de presă

Reporter: Ştim că astăzi, la votul final este un proiect destul de important şi controversat în acelaşi timp.
Victor Ponta: La ce vă referiţi?
Reporter: La proiectul care stabileşte că hotărârile parlamentului să nu mai poată fi atacate la CCR.
Victor Ponta: Da, este la vot, dar sunt şi alte legi importante şi, bun, o să ne mai vedem probabil încă odată până la sfârşitul sesiunii, dar este bine să trecem toate legile care sunt restante. Sunt foarte multe. Mi-a spus liderul de grup că sunt peste 100 de legi.
Reporter: Cum intenţionaţi să le treceţi pe toate în această sesiune?
Victor Ponta: Le trecem în sensul să fie votate. Unele sigur vor fi adoptate, altele vor fi respinse, important este să nu intre Parlamentul în vacanţă cu restanţe şi mai ales ştiţi foarte bine că sunt deputaţi, pentru că acum vorbim de Camera Deputaţilor, care au fost aleşi la alegerile locale în funcţii fie de preşedinte, fie de primar şi ei îşi vor da demisia, aşa încât este bine şi la cameră, şi la Senat să nu rămânem cu restanţe.
Reporter: Cum rămâne cu acea chestiune cu plagiatul?
Victor Ponta: La ora 9:00 ne vedem la sala de presă şi vă explic.
Reporter: Şi despre scandalul acesta cu ICR? Ieri a fost un protest în faţa ICR, aţi primit o scrisoare de asemenea de la o asociaţie...?
Victor Ponta: Eu în continuare consider că nu trebuie ca Guvernul să mai intervină aici. Cei de la Senat au datoria şi au şi dreptul constituţional şi legal de a se asigura că milioanele de euro de la ICR sunt folosite transparent. Nu am înţeles, încă odată, de ce trebuie să fie numai la preşedintele Băsescu sau mai bine zis am înţeles că vedeţi că unii din cei care au fost pe la ICR se ocupă acum de atacurile împotriva mea. Dar cred că este cel mai transparent loc, deoarece sunt reprezentate toate forţele politice şi este vorba de bani publici. Eu, atât timp cât acei bani publici, 10 milioane de euro, sunt daţi din bugetul de stat, eu vreau să mă asigur că toată populaţia României şi opinia publică românească ştie cum se folosesc acei bani. Nu am făcut niciun fel de acuzaţie, nu am cerut să se taie banii cuiva sau să se dea altcuiva. Am cerut un singur lucru, de bun simţ cred eu, ca banii să fie cheltuiţi transparent. Nu sunt banii preşedintelui Băsescu. Dacă Administraţia Prezidențială are nevoie de o mărire de buget, spune Guvernului şi, sigur, o analizăm, dar nu poţi să te finanţezi pe alte căi.
Reporter: /..../ protest, îl schimbaţi pe Patapievici?
Victor Ponta: Nu, şi în primul rând nu-l schimb eu. În al doilea rând, Senatul decide, dar din câte am vorbit cu liderii de la Senat nu avea nimeni niciun fel de intenţie. Sigur că este neplăcut în momentul în care domnul Patapievici le zice că el nu vine la Senat, dar asta este.
Reporter: Erau destul de deranjaţi ieri.
Victor Ponta: Pe bună dreptate. Cum adică, de ce nu vine? Este Parlamentul României. Nu l-a chemat nimeni nici la, nu ştiu, la vreo anchetă sau la altceva. Pur şi simplu urmează să le dea oamenilor explicaţii ce se întâmplă cu banii ICR.
Reporter: Mai are rost să vă vedeţi cu preşedintele?
Victor Ponta: Da, formal da. În rest....
Reporter: Doar formal? Spuneaţi că veţi mai avea o discuţie cu preşedintele.
Victor Ponta: Voi mai avea, sigur că da.
Reporter: Când va fi această discuţie?
Victor Ponta: Nu ştiu, în funcţie de programul fiecăruia dintre noi.
Reporter: Dar asta înseamnă că veţi merge la Bruxelles. La Bruxelles unde? La Consiliu sau la Faces?
Victor Ponta: La ambele. Sigur că voi merge şi la Faces of Leadership. M-am văzut ieri cu cancelarul Feiman şi am discutat despre care va fi poziţia liderilor social-democraţi, dar după aceea, la Consiliul European, pentru că este o propunere a preşedintelui Hollande extrem de serioasă şi extrem de importantă inclusiv pentru România şi acolo trebuie să ne exprimăm punctul de vedere.
Reporter: Întâlnirea va fi doar formală, de curtoazie, ceea ce înseamnă că nu aveţi de gând să faceţi un pas înapoi?
Victor Ponta: Păi nu vedeţi cu ce mă ocup eu şi cu ce se ocupă preşedintele? Sigur că încrederea între noi este zero.
Reporter: Credeţi că tot acest scandal al plagiatului este regizat de către Cotroceni?
Victor Ponta: Eh! Cred că şi ultimul copil îşi dă seama de cine mă tot făcea "dottore, dottore" şi cine a adus sursa anonimă. Funeriu este sursa anonimă. Dar la ora 9:00 vă prezint, că am venit documentat, mi-am găsit aseară cartea.
Reporter: Spuneaţi că suspendarea preşedintelui nu este o prioritate în momentul acesta, dar iată, şi prin legea pe care o aveţi astăzi la plen şi ce s-a întâmplat ieri în Comisia juridcă a Senatului, se fac nişte paşi pentru simplificarea procedurii de suspendare şi demitere.
Victor Ponta: Nu. Preşedintele Băsescu şi-a pus în ultimul an, când avea încă sprijin în Parlament, şi-a pus şi el nişte obstacole la o procedură absolut normală. Nu am înţeles, dacă nu-i era frică de suspendare de ce a pus tot felul de obstacole legale noi, care nu existau până acum un an? Acum, încet-încet majoritatea revine la normalitate şi scoate aceste ziduri de apărare pe care şi le-a făcut preşedintele. Sigur, când construieşti ceva gândindu-te numai la tine şi numai la persoana ta, nu durează.
Reporter: Fără îndoială legea va trece de Parlament. Dacă va fi atacat la CCR, căci acolo va fi hopul?
Victor Ponta: Păi nu. Să vă explic logic. Legea aşa era până acum un an şi nu a zis nimeni că este neconstituțională. Deci o să fie greu să spună CCR că până acum un an era legea neconstituţională. Dar mă rog, nu pot să mă antepronunţ eu.
Reporter: Dacă vă referiţi la modificarea Legii de funcţionare a CCR, acesta nu este un zid pe care şi l-a ridicat preşedintele, chiar domnul Şova a făcut un amendament.
Victor Ponta: Încă odată, atunci intenţia era normală şi corectă, dar preşedintele CCR, domnul Zegrean, printr-o interpretare personală, a spus că în felul acesta noi nu mai lăsăm sa fie suspendat preşedintele. Cred că, dacă domnul Zegrean nu se antepronunţa, nu mai exista această discuţie.
Reporter: În cele din urmă, dacă dumneavoastră nu renunţaţi la reprezentarea la Consiliu şi nici preşedintele nu renunţă, la ce soluţie veţi ajunge? Până la urmă cine merge?
Victor Ponta: Atunci voi merge eu.
Reporter: Nu amândoi?
Victor Ponta: Nu, nu putem să mergem amândoi. Din 2010, de când preşedintele Sarkozy şi preşedintele Băsescu, cei doi au făcut propunerea să se treacă, ştiţi că toată lumea trecuse şefii de guvern şi preşedintele Sarkozy şi cu preşedintele Băsescu gândindu-se la ei, au făcut o modificare şi au zis şi şefii de stat sau de guvern. Domnul Sarkozy nu mai este, nu o să mai fie nici domnul Băsescu. Merge Consiliul European mai departe.
Reporter: Dacă nu renunţă nici dumnealui, nici dumneavoastă?
Victor Ponta: O să merg eu atunci. Da!
Reporter: Păi cum?
Victor Ponta: Eh! Ne vedem la ora 9:00.