30 ianuarie 2023

Conferinţa Portretul Regelui Decebal în iconografia artei romane şi semnificaţia stindardului de luptă al Dacilor „Draco”

Distribuie pe rețelele tale sociale:

INVITAŢIE

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei şi culturii române, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (Str. Batiştei nr. 15) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă invită joi, 19 ianuarie 2023, ora 18.00, la conferinţa Portretul Regelui Decebal în iconografia artei romane şi semnificaţia stindardului de luptă al Dacilor „Draco”.

Prezintă: Leonard VELCESCU, doctor în istoria artei la Ecole Pratique des Hautes Etudes (Paris-Sorbona), profesor la Universitatea din Piteşti.

Geto-dacii au ocupat un loc important printre popoarele care au avut un rol determinant în istoria veche a Europei de sud-est. Această importanţă istorică a crescut considerabil în timpul celor două secole care au precedat ocuparea unei părţi importante a Daciei de către romani (în 106 d.Hr.), în mod deosebit sub domniile regilor Burebista (82-44.î.Hr.) şi Decebal (87-106 d.Hr). Sub noul rege, Decebal, o însemnată parte din triburile geto-dace din ambele părţi ale Carpaţilor au fost din nou unificate şi Dacia a redevenit pentru aproximativ două decenii o mare putere militară în zona dunăreană. Redutabilii războinicii geto-daci conduşi de regele Decebal, menţionaţi în literatura antică ca fiind „cei mai valoroşi combatanţi din lume” au constrâns pe romani, în timpul lui Domiţian (81-96 d.Hr.) să semneze pacea şi să plătească un tribut regulat. Intrată în conflict cu Imperiul roman în timpul domniei lui Traian, Dacia este parţial cucerită de romani, după două campanii militare extrem de dificile (101-102 şi 105-106 d.Hr.). Calităţile excepţionale ale lui Decebal, arta sa militară cât şi eroismul dacilor şi al aliaţilor lor nu au fost suficiente pentru a respinge şi a înfrânge „maşina” de război romană.

„Cel mai însemnat război de atunci al romanilor a fost cel împotriva dacilor care, în vremea aceea, aveau la conducere pe Decebal, foarte priceput la planurile de război şi iscusit la înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Îndemânatic în a întinde curse, era un bun luptător, ştiind să profite de o victorie, dar şi să iasă dintr-o înfrângere, calităţi care-l făcură mult timp pentru romani un adversar redutabil”. (Cassius Dio, Istoria romană, LXVII, 6,1)

În vederea identificării figurii lui Decebal, ne-am îndreptat atenţia şi cercetările în primul rând spre scenele Columnei pentru a le compara cu cele ale statuilor de daci, în care poate fi recunoscut regele dac. Cercetările iconografice în acest domeniu au reţinut opt scene ale Columnei, în care s-a putut identifica cu destulă certitudine figura lui Decebal, cea mai reprezentativă şi cea mai bine conservată fiind în scena XXIV – teribila confruntare de la Tapae. Iar în arta statuară, printre numeroasele statui şi busturi de daci studiate, unele dintre ele mi-au atras în mod deosebit atenţia, datorită asemănărilor lor între ele, şi în acelaşi timp trăsăturile lor sunt destul de apropiate cu figurile „sigure” ale lui Decebal de pe Columnă. Este vorba despre bustul păstrat în sala numită Braccio Nuovo, la Muzeul Vaticanului, de statuia din Giardino di Boboli, la Florenţa, şi capul nobilului dac conservat la Museo dell’Opera di Santa Maria del Fiore, Florenţa. În mod logic, iconografii romani nu ar fi reprezentat acelaşi personaj de mai multe ori, în arta statuară, numai dacă acest nobil dac nu ar fi reprezentat o personalitate anume, foarte importantă, adică pe însuşi regele Decebal. Imaginea nobilă şi demnă a poporului dac a reuşit să învingă factorul distrugător al timpului şi să ajungă până în zilele noastre, fapt foarte important şi de mare valoare pentru istoria şi iconografia reprezentărilor antice ale dacilor în arta romană şi a culturii României. (Dr. Leonard VELCESCU)

Leonard VELCESCU

Profesia: istoric de artă şi arheolog. Doctor în istoria artei şi arheologie, Sorbonna şi Ecole Pratiques des Hautes Etudes (Paris) Departamentul de Artă Antică – cercetător în istoria artei; Cercetător CRESEM – echipa CRHISM – Universitatea din Perpignan „Via Domitia” – Franţa; Preşedinte de onoare al Asociaţiei Identitate Culturală Contemporană (Bucureşti); Profesor la Universitatea din Piteşti. În anul 2012 a primit premiul Eudoxiu Hurmuzachi al Academiei Române pentru cartea Les Daces dans la sculpture romaine. Etude d’iconographie antique.

Evenimentul se va desfăşura în limba română. Participarea la eveniment în sistem online: transmiteţi un e-mail la adresa cultura@casaschiller.ro şi veţi primi în timp util link-ul de Zoom pentru conectare la conferinţa online. Conferinţa va putea fi vizionată şi online din 26 ianuarie 2023 pe site-ul şi pagina de Facebook a instituţiei.

MANAGER
Mariana DULIU