Publicat: 22 Aprilie, 2014 - 20:43

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut marţi consultări politice cu adjunctul ministrului afacerilor externe al Republicii Kazahstan, Alexei Volkov.
Este a doua rundă de consultări politice bilaterale româno-kazahstaneze, la acest nivel, după runda de la Astana, din 11 februarie 2013. Ambii oficiali au apreciat ca excelent dialogul politic bilateral.
În cadrul discuţiilor a fost abordat calendarul contactelor politice bilaterale din perioada următoare, aprofundarea dialogului bilateral la nivel înalt, guvernamental şi parlamentar, dar şi căile de extindere şi aprofundare a ansamblului relaţiilor de parteneriat dintre România şi Kazahstan.
Consultările au ocazionat un schimb util de opinii în ceea ce priveşte securitatea energetică la nivel regional şi european. În context, demnitarul român a subliniat importanţa organizării, la Bucureşti, a următoarei sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, ca instrument relevant pentru extinderea şi aprofundarea relaţiilor bilaterale în domeniul economic şi energetic. De asemenea, secretarul de stat român a menţionat interesul şi potenţialul firmelor româneşti de a dezvolta proiecte concrete de cooperare economică în Kazahstan.
Secretarul de stat român şi omologul din Kazahstan au subliniat faptul că soluţionarea diferendului dintre Rompetrol SA şi statul român a deschis calea dezvoltării unor importante proiecte de investiţii ale companiei kazahstaneze în România.
Consultările au reconfirmat perspectivele de dezvoltare a cooperării sectoriale în domeniul transporturilor, inclusiv prin conectarea porturilor de la Marea Caspică ale Kazahstanului, mai ales a portului Aktau, cu portul Constanţa, contribuind la concretizarea coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră - Marea Caspică, urmând ca acestea să fie detaliate cu ocazia contactelor şi consultărilor la nivelul autorităţilor relevante din cele două ţări.
Cei doi oficiali au discutat şi perspectivele de consolidare a cadrului juridic bilateral, a cooperării în domeniul cultural şi educaţional, fiind salutată deschiderea, la 24 ianuarie 2014, a Lectoratului de Limbă Română în cadrul Universităţii de Stat din Karaganda, regiune unde există o comunitate importantă de aproape 4.000 de români.
Cei doi demnitari au abordat şi colaborarea dintre România şi Kazahstan în cadrul organismelor internaţionale şi au evidenţiat nivelul bun al cooperării în cadrul ONU. Discuţiile au atins şi problematica internaţională şi regională, cu accent pe importanţa consolidării securităţii şi stabilităţii în Asia Centrală, dar şi Afganistan sau dosarul nuclear iranian. De asemenea, situaţia din Ucraina a fost discutată în detaliu de către cei doi oficiali. La finalul întrevederii, s-a convenit continuarea consultărilor la acest nivel.

Republica Kazahstan este cel mai mare partener economic al României din Asia Centrală, schimburile comerciale bilaterale înregistrând o dezvoltare dinamică. În anul 2013, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu  Kazahstanul a fost de  2.432,86  milioane dolari SUA. Un potenţial semnificativ de cooperare este oferit de valorificarea, pe piaţa kazahă, a experienţei companiilor româneşti în domenii de activitate ce vizează: producţia de echipamente de foraj şi extracţie petrolieră, echipamente IT, dezvoltarea comunicaţiilor, producţia de energie electrică, securizarea frontierelor etc.

Ministerul Sănătăţii a alocat 20 de milioane de lei pentru tratamentul pacientilor cu infarct miocardic acut

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a anunţat că 15 spitale cu unităţi de tratament al urgenţelor cu infarct miocardic (AP-IMA) au la dispoziţie 20 milioane de lei pentru achiziţii de medicamente şi materiale sanitare.

“Am deblocat deja o sumă importantă, 157,8 milioane de lei, pentru monitorizarea, tratamentul şi îngrijirea pacienţilor critici din secţiile de Anestezie – Terapie Intensivă (ATI) din 79 de spitale care au astfel de secţii. Alte 20 de milioane s-au alocat spitalelor care au nevoie de medicamente şi materiale pentru bolnavii diagnosticaţi cu infarct miocardic acut, internaţi în secţiile de terapie intensivă”, a spus ministrul Sănătăţii.

Cele 20 de milioane de lei vor fi alocate pentru tratamentul pacienţilor critici cu infarct miocardic acut din 15 unităţi sanitare.

“Acest program, ca şi cel pentru ATI, erau încă de la începutul anului aprobate de comisiile de specialitate, existand şi prevederea bugetară necesară, dar nu au fost demarate. Acum, pacienţii diagnosticaţi cu infarct miocardic acut vor avea la dispoziţie materiale sanitare necesare pentru instalarea stenturilor în centrele de specialitate”, a subliniat ministrul Sănătăţii.

Casa Naţională de Asigurări de Sanătate asigura până în prezent sumele necesare pentru tratarea urgenţelor.

Ministrul a precizat că cele două acţiuni prioritare, pentru unităţi sanitare care derulează AP-IMA şi ATI, fac parte dintr-un program mai amplu al Ministerului Sănătăţii, prin care instituţia doreşte realizarea unui obiectiv strategic pentru sănătatea pacienţilor din România: un Sistem Naţional Integrat de management al marilor urgenţe, pre şi intra-spitalicesc.

În cadrul acestei strategii vor fi realizate acţiuni similare pentru pacienţii cu traumă si accident vascular cerebral, dar şi pentru cei cu risc de moarte subită.