15 august 2022

Consultările politice ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul sârb al afacerilor externe Nikola Selakovic

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit luni, 27 iunie 2022, pentru consultări politice bilaterale, pe ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selakovic, cu ocazia vizitei oficiale pe care acesta o efectuează la Bucureşti, la invitaţia şefului diplomaţiei române.

Consultările dintre cei doi demnitari s-au axat pe modalităţile concrete de extindere şi diversificare a dialogului politic şi sectorial, inclusiv din perspectiva sprijinului acordat de România parcursului european al R. Serbia, precum şi pe aspecte de interes privind problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Serbia are loc în contextul soluţionării, ca urmare a demersurilor diplomatice ale României, a aspectelor privind atribuirea proprietăţii complexului „Luceafărul” din Vârşeţ, Republica Serbia, către statul român.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul autorităţilor române pentru asigurarea unui tratament egal în materia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale pe întreg teritoriul celor două state. Totodată, a transmis interesul părţii române privind reluarea lucrărilor Comisiei Mixte Interguvernamentale România-Serbia pentru Minorităţi Naţionale, fiind agreată cu omologul sârb realizarea unei noi sesiuni a acesteia până la finele anului 2022, ocazie cu care să fie semnat şi cel de-al treilea Protocol al Comisiei Mixte.

Ambii miniştri au susţinut necesitatea impulsionării schimburilor comerciale bilaterale, astfel încât să fie atins potenţialul real de cooperare, şi au convenit ca sesiunea viitoare a Comisiei Economice Mixte Interguvernamentale România – R. Serbia să aibă loc în a doua parte a anului 2022, cu scopul de a identifica noi modalităţi de impulsionare a contactelor la nivelul comunităţilor de afaceri din cele două state. De asemenea, la propunerea ministrului român de externe, a fost convenită organizarea unui Forum de afaceri şi intensificarea dialogului între miniştrii de linie.

Totodată, consultările politice au ocazionat o amplă trecere în revistă a stadiului şi perspectivelor de avansare a proiectelor de cooperare sectorială, cu accent pe domeniile energie, transport, turism, afaceri interne, educaţie, cultură, tineret, inclusiv din perspectiva oportunităţilor generate prin Programele INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susţinerea României pentru avansarea parcursului european al Republicii Serbia, respectiv importanţa alinierii partenerilor Uniunii Europene la Politica Externă şi de Securitate a Uniunii (PESC). Totodată, a subliniat disponibilitatea părţii române de a furniza expertiză în domeniul integrării europene, pe baza experienţei acumulate de România, atât în perioada preaderării, cât şi în calitate de membru al Uniunii Europene.

De asemenea, cei doi miniştri au avut un amplu schimb de vederi şi evaluări privind situaţia de securitate din regiune, cu accent pe Balcanii de Vest, inclusiv situaţia din Bosnia şi Herţegovina, şi agresiunea armată a Federaţiei Ruse la adresa Ucrainei.

În marja vizitei, cei doi miniştri de externe au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii „Luceafărul” României, şi respectiv Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-media, tineretului şi sportului.

La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu şi ministrul Nikola Selaković au susţinut declaraţii comune de presă, disponibile în format video aici: https://www.mae.ro/node/58985/

Prezentăm, în continuare, transcrierea declaraţiilor de presă susţinute de ministrul Bogdan Aurescu:

Domnule ministru Selakovic, dragă Nikola, este o deosebită plăcere să vă am ca oaspete astăzi la Bucureşti, în prima vizită oficială pe care o întreprindeţi în România în această calitate.

Am avut astăzi o agendă de convorbiri foarte bogată, aşa cum este de aşteptat între două state vecine, care se confruntă în acelaşi timp cu provocări comune, inclusiv în actualul context regional de securitate.

Am efectuat astăzi împreună o evaluare cuprinzătoare a stadiului actual al relaţiilor dintre România şi Republica Serbia, care ne va permite, fără nicio îndoială, să consolidăm şi să extindem dialogul şi cooperarea bilaterală.

Unul dintre principalele rezultate ale vizitei o reprezintă soluţionarea unui dosar care exista de foarte mult timp pe agenda bilaterală şi anume atribuirea proprietăţii complexului „Luceafărul” din Vârşeţ, Republica Serbia, către statul român, şi aţi asistat mai devreme la semnarea Acordului dintre cele două guverne în acest sens.

Mulţumesc foarte mult domnului ministru, dragă Nikola, pentru eforturile pe care le-aţi făcut, pentru angajamentul dumneavoastră, alături de alţi înalţi oficiali ai Republicii Serbia, în soluţionarea acestui dosar. Semnarea acestui Acord vine să concretizeze eforturi susţinute pe care le-am făcut la nivelul diplomaţiei române, precum şi împreună, pentru dobândirea acestui imobil, care are o semnificaţie deosebită din perspectiva moştenirii culturale şi spirituale româneşti în Republica Serbia.

Este vorba despre una dintre cele mai impozante clădiri din Vârşeţ, din Republica Serbia, localizată în centrul oraşului, pe un teren de peste 2400 m2, construită începând cu anul 1894 şi dată în folosinţă în 1904 de elita românească din regiune – preoţi avocaţi, proprietari de terenuri. Destinaţia iniţială a fost „Banca Luceafărul”, care a finanţat activitatea agricolă din zonă a românilor, dar a devenit în scurt timp epicentrul acţiunilor de promovare a identităţii culturale şi spirituale româneşti din Serbia. Complexul a aparţinut românilor timp de peste 50 de ani, generând şi concentrând o efervescenţă culturală care a conferit forţă, coeziune şi continuitate pentru tot ceea ce este românesc în statul vecin, într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric şi politic. Valoarea simbolică foarte mare a acestui complex, pentru persoanele aparţinând minorităţii române din Serbia, a justificat implicarea noastră, a statului român, în vederea preluării dreptului de proprietate asupra sa.

Astfel, această temă a figurat pe agenda noastră politico-diplomatică bilaterală inclusiv la întâlnirea pe care am avut-o în luna decembrie a anului trecut, în marja Consiliului Ministerial al OSCE de la Stockholm. În acel context, am subliniat, pentru partea română, importanţa pe care o are acest complex şi, în acelaşi timp, pentru minoritatea înrudită din Republica Serbia.

Preluarea efectivă în proprietate va avea loc la o dată agreată pe cale diplomatică, după ce Acordul va intra în vigoare. Avem în vedere utilizarea acestui complex atât ca sediu al Consulatului General din Vârşeţ, dar şi ca spaţiu de promovare a culturalităţii şi spiritualităţii româneşti din Republica Serbia.

De altfel, astăzi am discutat despre ideea de a deschide Institute sau centre culturale române în Serbia şi, respectiv, în România – la Belgrad, respectiv cu o filială la Vârşeţ.

De asemenea, tot astăzi am semnat, împreună cu domnul ministru, un alt Acord foarte important între cele două Guverne, privind cooperarea în domeniul educaţiei, ştiinţei, culturii, mass-media, tineretului şi sportului. Este un document de cooperare care va crea oportunităţi importante pentru generaţiile tinere, pentru schimburile interumane, va stimula interesul reciproc pentru valorificarea moştenirii culturale comune şi va facilita înţelegerea mai bună a resorturilor care stau la baza funcţionării societăţilor noastre, în strânsă conexiune, evident, cu provocările şi reaşezările contemporane, inclusiv de valori şi de norme. Aş dori să punctez şi faptul că Acordul conţine şi prevederi care au, în domeniul educaţiei, legătură directă cu persoanele care aparţin minorităţilor naţionale înrudite din România şi, respectiv, Republica Serbia.

Şi pentru că am vorbit despre minorităţi naţionale înrudite, o temă importantă pe agenda noastră a fost legată de acestea şi am abordat astăzi necesitatea şi am convenit, de altfel, ca până la finalul anului să avem o nouă sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru minorităţile naţionale, la care să fie semnat şi al treilea Protocol al acesteia. De asemenea, am discutat despre importanţa utilizării acestui mecanism împreună cu domnul ministru. Până la urmă, beneficiarii efortului nostru sunt persoanele care aparţin minorităţilor noastre înrudite, indiferent de modul în care ele sunt desemnate sau de locul unde locuiesc pe teritoriul statului sârb sau teritoriul statului român, pentru că, până la urmă, minorităţile înrudite îmbogăţesc cultura şi, de asemenea, creează legături strânse între statele noastre, rămânând, în acelaşi timp, cetăţeni loiali ai ţărilor în care locuiesc.

Printre domeniile prioritare de cooperare pe care le-am discutat astăzi a fost şi cooperarea în domeniul economic. Republica Serbia este un partener comercial important al României în regiune. Avem, anul trecut, deja schimburi aproape de 2 miliarde de euro, care, anul acesta, conform datelor disponibile, sunt în creştere. Este foarte important să stimulăm şi mai mult acest efort, acest proces. Şi, de aceea, am convenit astăzi să organizăm în acest an, de îndată ce va fi posibil, o nouă sesiune a Comisiei mixte economice dintre ţările noastre, precum şi un Forum de afaceri, pentru a stimula legăturile între comunităţile noastre de afaceri şi dezvoltarea cooperării noastre economice, în general.

În planul cooperării sectoriale am salutat semnarea de către cei doi miniştri de resort, pe 23 iunie, la Timişoara, a Acordului dintre cele două Guverne privind stabilirea conexiunii autostrăzii Timişoara-Moraviţa şi drumul de mare viteză Belgrad – Vatin. Astfel, prin semnarea acestui Acord, proiectul autostrăzii care va lega Timişoara de Belgrad intră în linie dreaptă.

Tot în domeniul transporturilor, am discutat astăzi şi despre importanţa reluării circulaţiei trenurilor internaţionale dintre cele două ţări – mă refer la trenurile de călători – care trebuie să-şi găsească o soluţie în cel mai scurt timp.

Am discutat astăzi şi despre cooperarea în domeniul energiei, care, mai ales în contextul regional actual, devine extrem de importantă şi am subliniat necesitatea şi importanţa pe care România o acordă creării interconectorului de gaz Arad-Mokrin, respectiv interconectărilor de electricitate dintre cele două ţări.

Am discutat şi despre perspectivele reluării Programului INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia, cu utilizarea fondurilor europene aferente de aproximativ 88 de milioane de euro. Acest program – mă bucur să anunţ – este finalizat pentru perioada 2021-2027 şi va fi lansat în luna septembrie, dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite. Prin urmare, avem foarte multe premise pentru foarte multe proiecte transfrontaliere de cooperare în sprijinul cetăţenilor noştri.

De asemenea, am reiterat susţinerea deplină pe care România o acordă parcursului european al Republicii Serbia şi am reiterat, şi reiterez şi cu această ocazie, disponibilitatea de a acorda sprijin tehnic sau de altă natură, dacă este necesar. Am discutat despre importanţa pe care o are acest parcurs european al Serbiei, care, din punctul de vedere al României, trebuie să se finalizeze cât mai repede cu aderarea ca membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. De asemenea, în acest context, am discutat şi despre importanţa alinierii la Politica externă şi de securitate comună a Uniunii pentru partenerii Uniunii Europene, inclusiv pentru Serbia, având în vedere, desigur, şi contextul regional complicat.

De asemenea, am discutat despre efectele pe care războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei îl are în diverse domenii, de la domeniul umanitar, al gestionării refugiaţilor, până la chestiunile care ţin de criza energetică şi, respectiv, de efectele asupra tranzitului de cereale ucrainene spre terţe pieţe.

Sunt multe alte aspecte pe care le-am discutat, pe care le vom discuta de altfel şi în continuare, pentru că întâlnirea noastră nu se finalizează aici, aspecte legate de stabilitatea Balcanilor de Vest, aspecte legate de alte dosare care ne interesează atât pe noi, cât şi pe prietenii şi partenerii noştri din Serbia.

Încă o dată, vă mulţumesc, domnule ministru, pentru vizită, pentru dialogul extrem de substanţial pe care l-am avut până în acest moment şi pe care sunt convins că îl vom avea şi pe mai departe, în aşa fel încât – sunt, de asemenea, convins – obiectivele noastre ambiţioase vor fi îndeplinite.

Dragă Nicola, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Sursa foto MAE