7 august 2022

Convorbirea telefonică a ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu ministrul afacerilor externe din Republica Estonia, Urmas Reinsalu

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 29 iulie 2020, o convorbire telefonică cu omologul eston Urmas Reinsalu.

Ministrul Bogdan Aurescu l-a felicitat pe omologul eston pentru recenta revenire în funcţie, aceasta fiind prima discuţie între şefii celor două diplomaţii după formarea noului Guvern al Republicii Estonia. Cei doi şefi ai diplomaţiilor au agreat menţinerea unui contact apropiat pentru coordonarea pe teme bilaterale, regionale şi internaţionale de interes comun şi au exprimat voinţa de a continua aprofundarea relaţiei bilaterale.

Convorbirea dintre cei doi oficiali a avut loc în continuarea dialogului la nivel înalt bilateral derulat în anul 2022, care a avut ca repere vizita Preşedintelui Estoniei în România, la 17 martie 2022, şi vizita fostului ministru al afacerilor externe al Estoniei în România, la 4 aprilie 2022.

În cadrul discuţiilor, accentul a fost pus pe implicaţiile şi evoluţiile războiului din Ucraina, ministrul eston exprimând apreciere deosebită pentru măsurile luate de România pentru susţinerea Ucrainei.

Cei doi miniştri au fost de acord asupra importanţei menţinerii poziţiilor ferme faţă de Rusia la nivelul tuturor formatelor multilaterale, având ca scop descurajarea continuării acţiunilor agresive şi izolarea pe scena internaţională.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat analiza sa cu privire la procedurile care sunt în curs la nivelul Curţii Internaţionale de Justiţiei, în care România urmează să intervină, ca şi Estonia, precum şi la nivelul Curţii Penale Internaţionale, ca urmare a războiului ilegal de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În acest context, cei doi şefi ai diplomaţiilor au evidenţiat importanţa valorificării instrumentelor şi instituţiilor de drept internaţional în sprijinul menţinerii şi restabilirii păcii şi securităţii internaţionale. De asemenea, au accentuat importanţa ca toţi cei responsabili pentru crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid sau crime de agresiune, inclusiv la cel mai înalt nivel, să fie investigaţi, aduşi în faţa justiţiei şi să răspundă pentru faptele lor.

Informaţii suplimentare

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la CIJ, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid din 1948. Ucraina a reclamat faptul că Federaţia Rusă a invocat, în mod fals, comiterea unor acte de genocid în regiunile Luhansk şi Donetsk, pentru a justifica recunoaşterea aşa-numitelor R.P. Donetsk şi R.P. Luhansk, precum şi pentru a desfăşura o operaţiune militară specială împotriva Ucrainei.

Autorităţile române au aprobat, în cursul lunii mai 2022, ca România să formuleze o cerere de intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina împotriva Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), pregătirea intervenţiei fiind în curs.

De asemenea, România s-a numărat printre statele care au sesizat, la 2 martie 2022, Procurorul Curţii Penale Internaţionale (CPI) cu privire la anchetarea crimelor de război, crimelor împotriva umanităţii şi de genocid comise pe teritoriul ucrainean, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina. Totodată, România a oferit prin intermediul MAE o contribuţie financiară voluntară de 100.000 de euro la Fondul Fiduciar al CPI destinat sprijinirii activităţii Biroului Procurorului, pe fondul creşterii semnificative a volumului de muncă raportat la resursele disponibile.

Sursa foto MAE