Publicat: 12 Ianuarie, 2019 - 06:36
Metrou, spitale regionale, buget 2021 - 2027

Corina Creţu, comisarul european pe Politică Regională, a făcut mai multe declarații referitoare la accesarea fondurilor europene pentru mari proiecte de către România,  în binecunoscuta manieră polemică, adoptată în contextul frecventelor diferende de opinii cu Bucureștiul, la postul Digi TV.

Tronsonul Gara de Nord-IKEA va fi aprobat de CE în ianuarie. Alte 7 proiecte în analiză

„Avem opt proiecte noi în analiză. Ultimul a fost primit pe 29 decembrie, pentru că, potrivit regulamentelor, statele membre pot depune proiecte până în ultima zi, până pe 31 decembrie. Pe 29 decembrie, am primit partea a doua de metrou Berceni-Pipera. Mai avem în analiză linia de metrou Gara de Nord până la IKEA (n.red. - staţia Tokyo). Acest proiect va fi aprobat acum în ianuarie, cât mai curând. Din punctul nostru de vedere, nu se justifică propunerea Guvernului privind realizarea unui metrou subteran. Am propus suprateran, pentru că este vorba de peste 200 de milioane de euro, pe care i-am putea economisi. De la Băneasa la Otopeni, nu este o zonă intens populată sau care ar crea mari probleme, pentru suprateran. Am înţeles că Guvernul României a găsit, deja, un partener în Japonia de a face restul, de la IKEA la aeroport”.

Spitalele regionale: Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană

„Pot fi finaţate (n.red. – în perioada de programare 2014 - 2021), dacă Guvernul decide să solicit Comisiei Europene realocarea fondurilor din cadrul Programului Operaţional sau din alte programe operaţionale sau idea fazării. Pentru a fi fazate, în primul rând trebuie să primim proiectele, pentru a fi analizate. Proiectele n-au ajuns la Comisia Europeană”

Pentru cele trei spitale regionale (Craiova, Cluj şi Iaşi), CE a semnat un contract iniţial de 150 de milioane de euro, în 2015, pe Programul Operaţional Regional (POR), iar terenurile au fost selectate în anul următor. De asemenea, 1,8 milioane de euro au fost alocaţi pentru studiile de fezabilitate.

„Potrivit noii concepţii a miniştrilor, sunt de dimensiuni mai mari decât au fost gândite iniţial şi potrivit studiilor de fezabilitate se ajunge la o diferenţă foarte mare. Se ajunge la 1,2-1,5 miliarde de euro pentru toate cele trei spitale. Sigur că aceste costuri nu înseamnă numai faptul că ai construit trei clădiri noi. Aceste costuri ar acoperi proiectarea spitalelor, construcţia, supravegherea, echipamentele necesare. Sunt gata să discutăm orice variantă. Am lăsat 100% în mâna autorităţilor române cum vor să procedeze în continuare”.

Prin POR, beneficiarul pentru aceste spitale este Ministerul Sănătăţii, astfel că ar trebui schimbată legislaţia.

„În cazul în care autorităţile naţionale doresc o sumă mai mare, trebuie să facă o solicitare şi să se angajeze în discuţii cu noi, ceea ce nu s-a întâmplat, până acum. În cazul în care autorităţile nu doresc să aloce fonduri, iarăşi, trebuie să facă o solicitare şi să aloce aceşti 150 de milioane de euro către alte destinaţii”.

Comisarul european a susţinut că aceste proiecte pot fi făcute printr-un parteneriat public-privat şi pot completa fondurile europene, dar se îndoieşte că ar accepta Comisia Europeană să finanţeze pe fonduri europene companii din afara Uniunii.

„Dacă autorităţile române decid să meargă pe parteneriat public-privat, ar trebui să recurgă la asistenţă specializată din partea instituţiilor specializate, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii, cum ar fi BERD-ul. În cazul spitalelor regionale, ar fi moral să se facă clădirile, dacă şi managementul este dat în mâna privaţilor, atunci nu mai este în scopul ajutorării oamenilor celor mai săraci şi mai vulnerabili. Dacă managementul merge în mâna privaţilor, automat, aceia vor pune taxe mari şi vom avea alte trei clinici private la care vor avea acces doar oameni bogaţi. N-am auzit acest lucru decât tangenţial. Sper să nu fie adevărat. Am mai avut investiţii pe fonduri europene la care nu au acces oameni cu venituri mici”.

Astfel, CE este în faza în care aşteaptă solicitările în scris, deoarece s-a afirmat public că se doreşte fazarea - 150 de milioane de euro pentru documentaţie, în actuala perioadă de programare (2014-2020) şi construcţia în perioada 2021-2027. „Dar noi în scris n-am primit nimic, ca să ne putem angaja într-o discuţie. N-am primit proiectele, în primul rând”.

România poate primi fonduri europene cu 6 miliarde euro în plus pentru 2021-2027

„Potrivit formulei pe care noi, Comisia, am propus-o ţări ca România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania şi Finlanda, pentru că mergem pe PIB-ul pe cap de locuitor vor avea mai mulţi bani. România va avea cu 8% mai mult. Cred că România trebuie să facă tot ce poate să convingă statele membre, pentru că ştiţi că nu există o unanimitate să adoptăm acest buget, să adoptăm acest buget înainte de alegerile europarlamentare”.

Pentru politica de coeziune din perioada 2021-2027, Comisia Europeană a propus un buget de 373 de miliarde de euro, iar Parlamentul European urmează să ia o decizie. iar acest buget este una dintre priorităţile autorităţilor române pentru preşedinţia rotativă.

„În martie, începem negocierile cu fiecare stat membru, pentru perioada de programare 2021-2027. Nu dictăm noi de la Bruxelles ce să facă cu banii. În primul rând, nu cred că ptuem avea atâta aroganţă să considerăm noi care sunt nevoile. Aceasta este trăsătura specifică a politicii de coeziune, pentru că se adaptează regiunii, nevoilor populaţiei. În funcţie de nevoi, vom avea şi o schimbare a regulamentelor. În calitatea mea de comisar european, am vizitat fiecare stat membru şi n-am avut niciun stat membru care să nu se plângă de regulamentele stufoase. Am propus o simplificare radicală a regulamentelor. Acum avem o cărticică, care este jumătate decât regulamentele anterioare, pentru cinci fonduri europene”, .

 

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: