Publicat: 1 Iulie, 2016 - 17:28
Share

În perioada 29 iunie-1 iulie 2016, senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE),  a participat, la Strasbourg, la cea de-a 70-a reuniune plenară a Comisiei europene împotriva rasismului şi intoleranţei (ECRI), în calitate de reprezentant permanent al Comisiei pentru afaceri politice şi democraţie a APCE.
 
Cu ocazia acestei reuniuni au fost adoptate rapoarte de monitorizare privind o serie de state membre ale Consiliului Europei şi au fost examinate concluziile intermediare privind implementarea recomandărilor adoptate anterior de ECRI cu privire la alte state membre. Conform regulilor de procedură ale ECRI, conţinutul acestor rapoarte este deocamdată confidenţial.
 
În cadrul reuniunii plenare a ECRI a fost audiat Nils Muižnieks, Comisarul  pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. 
 
În cadrul dezbaterilor menţionate, senatorul Corlăţean a avut o intervenţie în care a atras atenţia Comisarului european cu privire la subiectul separării copiilor de părinţii lor naturali de către serviciile sociale de protecţia copilului din mai multe state membre ale Consiliului Europei. Această problematică este mult mai răspândită decât se ştia iniţial şi ridică tot mai mult problema unor deficienţe de sistem în statele membre ale Consiliului Europei. Acesta este motivul pentru care APCE, ca urmare a unei moţiuni pentru rezoluţie al cărui semnatar a fost şi senatorul Titus Corlăţean, a aprobat elaborarea unui raport special pe această temă în cadrul comisiei sale pentru afaceri sociale, sănătate şi dezvoltare durabilă. Viitorul raport al APCE a fost generat de un caz particular dintr-o ţară membră a Consiliului Europei, caz cu o încărcătură emoţională deosebită, având în vedere că cei cinci copii, inclusiv un minor de 3 luni, au fost îndepărtaţi cu forţa şi abuziv de la părinţii lor naturali de către instituţia naţională a ţării respective de protecţia copilului. Acest caz de separare a copiilor de părinţii lor naturali a fost generat de o sesizare în atenţia instituţiei naţionale de protecţia copilului din ţara respectivă cu privire la „comportamentul radical creştin” al părinţilor faţă de copii, modul în care aceştia i-ar fi educat şi care ar fi limitat „libera dezvoltare a personalităţii copiilor”, o dovadă pertinentă în acest sens fiind şi menţiunea suplimentară în documentele oficiale ale autorităţilor statului respectiv a faptului că una dintre fetiţele familiei menţionate cântase un cântec creştin la şcoală. 
 
Acest caz a determinat foarte multe reacţii atât în România, cât şi în străinătate, fiind întreprinsă o misiune parlamentară de la Bucureşti în statul respectiv, misiune din care a făcut parte şi senatorul român. Concluziile acestei misiuni, care au fost comunicate de la bun început autorităţilor naţionale din ţara respectivă au vizat probleme serioase de natură structurală şi sistemică, elemente legate de conflicte de interese, încălcarea propriilor legi interne de către instituţia naţională de protecţia copilului. Concluziile misiunii parlamentare române, după şapte luni de la preluarea abuzivă a copiilor de la părinţii naturali, au fost confirmate de organul administrativ abilitat din ţara de reşedinţă a familiei menţionate, care a adoptat o decizie privind returnarea obligatorie a copiilor la părinţii lor naturali. Senatorul Corlăţean a atras atenţia că, din examinarea şi a altor cazuri din alte state membre ale Consiliului, rezultă un grad tot mai mare de intoleranţă faţă de familiile de străini locuind în diferite ţări europene, o violare a ceea ce ar trebui să însemne respectul pentru modelul cultural naţional de care familiile respective ţin şi luarea în considerare a convingerilor spirituale şi religioase ale familiilor, o încălcare totodată a drepturilor pe care părinţii le au în baza convenţiilor internaţionale relevante. Altfel spus, principiul interesului superior al copilului, care este esenţial şi unanim recunoscut nu trebuie supus unor interpretări abuzive, întrucât o asemenea interpretare poate  genera în practică numeroase traume şi atacuri la integritatea unor familii, inclusiv a familiilor creştine. Senatorul Corlăţean a menţionat totodată şi un caz dintr-un alt stat membru al Consiliului Europei şi care implică o familie de origine română, în cursul căruia atât autorităţile naţionale ale statului respectiv, cât şi o instanţă judecătorească au negat dreptul statului român de intervenţie în favoarea copiilor preluaţi de autorităţile naţionale ale statului de rezidenţă, în ciuda faptului că respectivii copii deţineau exclusiv cetăţenia română, iar statul român avea atât dreptul, cât şi obligaţia constituţională să intervină în favoarea acestora. A solicitat o atenţie sporită şi o intervenţie în cadrul activităţii Comisarului european pe această tematică, prezentă de o manieră tot mai extinsă la nivelul statelor europene.
 
În răspunsul său, Comisarul european a admis că, în numeroase cazuri, intervenţia autorităţilor naţionale de protecţia copilului este necesară, dar, în acelaşi timp, a remarcat că, în practică, unele instituţii naţionale de protecţia copilului recurg prea rapid la măsura preluării copiilor din sânul familiilor, măsură care ar trebui luată doar în ultimă instanţă. Totodată, a subliniat că instituţiile anterior menţionate fac mult prea puţin, sunt ineficiente în a sprijini şi consilia familiile pentru a păstra unitatea şi integritatea acestora. Oficialul european a menţionat că, în activitatea sa anterioară, a ridicat această problemă într-o serie de cazuri naţionale specifice şi că, pe viitor, intenţionează să se concentreze asupra acestui domeniu, subliniind faptul că va urmări cu interes proiectul de raport pe care APCE urmează să îl adopte pe această temă.
 
În marja reuniunii ECRI, senatorul Corlăţean a avut o scurtă discuţie pe tema menţionată, cu o serie de elemente specifice concrete, cu Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei şi cu echipa tehnică a acestuia. 

 

 

740