Publicat: 28 Aprilie, 2017 - 10:13

Miercuri, 26 aprilie a.c., cu ocazia celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 24-28 aprilie 2017), senatorul Titus Corlățean a luat cuvântul în cadrul Dezbaterii de actualitate cu tema: Amenințarea la adresa valorilor europene: combaterea ascensiunii xenofobiei, antisemitismului și islamofobiei în Europa.
 
Senatorul Corlățean a apreciat importanța combaterii proliferării acestor provocări grave la adresa valorilor europene, care figurează printre prioritățile de prim rang ale Consiliului Europei. Referindu-se la experiența sa legată de calitatea de reprezentant al Comisiei pentru afaceri politice și democrație al APCE la Comisia europeană pentru combaterea rasismului și intoleranței (ECRI), precum și experiența sa națională anterioară, președintele Delegației române la APCE, și-a exprimat profunda preocupare față de tendințele din ce în ce mai puternice din ultimii ani, inclusiv în democrațiile consolidate din Europa, în ceea ce privește atitudinile publice și retorica liderilor politici și partidelor de extremă dreaptă sau a partidelor populiste, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de natură instituțională care generează mai multă xenofobie, rasism și intoleranță, un antisemitism revigorat și n u o dată mai sofisticat și grave confuzii care determină islamofobie.
  
În fața acestor manifestări nedemocratice, arată senatorul Corlățean, Europa trebuie să reacționeze în mod ferm și să își reafirme valorile fundamentale: toleranța, înțelegerea, acceptarea mutuală a diferențelor și, mai presus de acestea, solidaritatea. A mai relevat că reacția trebuie să se bazeze de asemenea pe o asumată responsabilitate politică, pentru a respinge în mod neechivoc provocările care aduc atingere acestor valori, chiar și în acele situații în care există o tentație politică de a obține mai multe voturi sau de a câștiga alegerile parlamentare sau prezidențiale în țările europene. În opinia sa, instrumentele valoroase ale Consiliului Europei, inclusiv Comsia europeană pentru combaterea rasismului și intoleranței (ECRI) și recomandările și rapoartele sale de țară, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, rolul politic al Comitetului Miniștrilor și al Adunării Parlamentare sunt pârghii care trebuie consolidate și utilizate în mod adecvat.
 
În final, senatorul român a menționat exemplul de bune practici al Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), partener al Consiliului Europei, precum și Președinția română a IHRA care s-a încheiat în martie 2017 și care a reușit întrunirea consensului în privința unei definiții de lucru a antisemitismului, derularea unor programe de formare pentru magistrați și polițiști cu privire la combaterea antisemitismului, rasismului, xenofobiei, negării Holocaustului și cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor crime împotriva păcii și umanității, precum și desfășurarea unor programe în domeniul educației etc.