4 octombrie 2022

Cristina Burciu: Aprobarea Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic, un pas important în renovarea şi consolidarea fondului construit

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Unul dintre obiectivele prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024 vizează realizarea unor acţiuni prioritare pentru asigurarea cadrului de politici publice privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente. Este un obiectiv major, cuprins în Strategia Naţională de Reducere a Riscului Seismic, care se adresează tuturor tipurilor de clădiri vulnerabile (clădiri publice şi private, clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale), în cadrul planului de acţiuni cu obiective specifice pe termen scurt, mediu şi lung (2030, 2040 şi 2050).

Totodată, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România şi-a asumat, în cadrul Componentei 5 – Valul Renovării, reforma R2 – „Cadru strategic, legislativ şi procedural pentru sprijinirea rezilienţei seismice a fondului construit”. Această reformă include măsuri care vizează complexe de completare a cadrului strategic privind renovarea clădirilor, respectiv elaborarea şi adoptarea Strategiei naţionale de reducere a riscului seismic şi pregătirea cadrului de implementare, inclusiv pentru măsuri integrate de renovare, pentru o abordare integrată a intervenţiilor asupra fondului construit.

România este considerată ca fiind una dintre ţările cu cea mai activă seismicitate din Europa şi între primele zece ţări din lume în ceea ce priveşte expunerea la cutremur după suprafaţa construită, conform statisticilor la nivel european şi internaţional (Atlas of the Human Planet 2017 – Global Exposure to Natural Hazards).

De asemenea, ţara noastră deţine un fond construit îmbătrânit, care necesită lucrări de renovare energetică şi consolidare seismică, cu accent pe intervenţii care să asigure atât creşterea performanţei energetice, cât şi stabilitatea structurală şi funcţională.

Este evident că avem nevoie de o nouă abordare integrată în acest domeniu, care să asigure tranziţia către un parc imobiliar verde şi rezilient, ce conservă valorile culturale, dar şi să conducă la obiectivele de reducere a consumului de energie.

Aprobarea, iar ulterior aplicarea strategiei menţionate va avea un impact pozitiv la nivel macroeconomic, în condiţiile în care non-acţiunea privind prevenirea/gestionarea riscului seismic la nivelul fondului construit, public şi privat, poate avea un impact economic de mari proporţii.

Realizarea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei Naţionale de Reducere a Riscului Seismic necesită mobilizarea finanţării publice şi private, inclusiv din fonduri europene sau alte surse externe, care vor avea un efect pozitiv asupra mediului de afaceri, contribuind la intensificarea activităţii economice, prin creşterea ofertei locurilor de muncă şi îmbunătăţirea accesului la centre de afaceri bine deservite.

În concluzie, sunt încrezătoare că prioritizarea şi eficientizarea investiţiilor stabilite prin SNRRS în renovarea şi consolidarea fondului construit vor asigura indiscutabil atingerea nivelurilor de ambiţie, stabilite la nivel naţional, în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice, prin corelarea măsurilor de reducere a riscului seismic cu cele de creştere a eficienţei energetice în clădiri.

Deputat PNL Cluj,
Cristina Burciu