30 septembrie 2022

Criza energetică din Europa plasează Algeria în centrul soluțiilor

Distribuie pe rețelele tale sociale:

 

Miercuri, tensiunile dintre Rusia și Uniunea Europeană au crescut. Uniunea Europeană a propus un plafon la prețurile gazelor din Rusia, determinând președintele rus Vladimir Putin să amenințe că va întrerupe toate livrările de energie dacă clienții europeni vor lua astfel de măsuri. Această escaladare amenință să conducă la creșterea prețurilor la gaze în Europa, pe măsură ce statele se confruntă cu o inflație și tulburări sociale fără precedent.

Acest lucru se adaugă la derapajele bugetare ale țărilor Uniunii Europene, care nu mai ezită să „spargă pușculița” și să majoreze deficitele pentru a preveni scufundarea companiilor lor energetice. Situația este, obiectiv, dificilă, și s-ar putea transforma într-o criză energetică majoră. Europa a acuzat Rusia că militarizează aprovizionarea cu gaze ca represalii pentru sancțiunile occidentale impuse Moscovei după izbucnirea conflictului ucrainean, așa că, vrem nu vrem, europenii trebuie să găsească noi piețe de aprovizionare.

Ca răzbunare, Rusia a dat vina pe europeni pentru problemele de aprovizionare cu gaze prin sancțiuni împotriva lor. Pe măsură ce tensiunile cresc, Vladimir Putin a declarat miercuri că actualele contracte de furnizare de gaze cu clienții săi europeni ar putea fi suspendate dacă prețurile sunt plafonate și a avertizat Occidentul că livrările ar putea îngheța.

Neluând în serios amenințările liderului rus, Uniunea Europeană a decis să continue cu planul său de a plafona prețurile gazelor rusești. Miniștrii Energiei ai Uniunii Europene au convenit să țină vineri, o întâlnire de urgență. „s-a propus un plafon la prețurile gazelor rusești… Trebuie să reducem veniturile rusești pe care Putin le folosește pentru a finanța acest război atroce din Ucraina”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reporterilor.

Vladimir Putin a anticipat această declarație și a spus că Rusia va riposta. „Vom înceta să furnizăm gaze dacă ne provoacă interesele”, a declarat președintele rus la un forum economic de la Vladivostok. „Nu vom furniza gaz, petrol, cărbune și nici motorină. „Nu vom furniza nimic”, a spus Vladimir Putin. El a pus sub semnul întrebării, de asemenea, și un acord intermediat de ONU pentru exportul de cereale din Ucraina.

Cu toate acestea, problema plafonării prețurilor gazelor rusești a provocat diviziuni între membrii Uniunii Europene. Cehii au considerat-o o propunere „neconstructivă”. Eurelectric, organismul european de energie electrică, a criticat și planul de limitare a prețurilor la 200 de euro pe megawat oră. Criza energetică cu care se confruntă Europa s-a agravat după ce Gazprom din Rusia a suspendat complet livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania, invocând „lucrări de întreținere”.

Vladimir Putin a respins afirmațiile occidentale conform cărora Moscova folosea gazul ca armă pentru a zdrobi opoziția față de invazia sa din Ucraina. Președintele rus a spus că sancțiunile occidentale afectează achiziția pieselor necesare întreținerii conductei. Impactul creșterii prețurilor la gaz și energie electrică obligă companiile din mai multe țări europene să reducă producția și guvernele să cheltuiască miliarde în ajutor pentru a proteja consumatorii.

Această situație îi obligă pe europeni să caute noi surse de aprovizionare pentru a se proteja de o posibilă întrerupere a aprovizionării rusești. Norvegia, Statele Unite și Algeria sunt câteva dintre cărțile pe care Uniunea Europeană vrea să le joace împotriva amenințărilor rusești. În plan bilateral, unele țări curtează și Qatarul.

Pe măsură ce importurile de gaze din SUA cresc, câțiva lideri europeni au vizitat Algeria în ultimele zile în încercarea de a convinge Algerul de necesitatea de a ajuta europenii să treacă peste iarnă prin creșterea volumelor de gaz algerian trimise pe Bătrânul Continent. Mario Draghi, Emmanuel Macron și Charles Michel au vizitat Algerul și au discutat cu autoritățile algeriene despre posibilitatea creșterii cantităților de gaze trimise în Europa.

Spaniolul Pedro Sánchez ar dori, de asemenea, să facă o vizită în Algeria, potrivit unor surse mass-media spaniole. Ba chiar și-ar fi avansat pionii pentru a încerca să-l convingă la Alger de voința șefului guvernului spaniol de a-și corecta pasul de dans eșuat, când s-a declarat în favoarea planului de autonomie al Marocului pentru Sahara de Vest. Pedro Sánchez a venit să pledeze pentru gazoductul prin Pirinei, în fața cancelarului german Olaf Scholz, în ciuda respingerii Franței. Acest proiect de gazoduct prin Pirinei, dacă va fi reactivat, va fi alimentat în principal cu gaz SUA, algerian și din Qatar.

Criza energetică care amenință Europa plasează din nou Algeria în centrul mesei de afaceri a gazelor a Bătrânului Continent, ca să spunem așa. Europa încearcă acum să construiască o proximitate tactică și strategică cu Algeria. Între timp, oferta Algeriană acoperă mai mult de un sfert din cererea de gaz spaniolă și italiană. Sonatrach rămâne al treilea cel mai mare exportator de gaze către Europa, după Rusia și Norvegia.

Algeria intenționează să-și maximizeze veniturile și să profite de prețurile ridicate prin creșterea volumelor către Europa, dar și revizuirea contractelor cu clienții europeni, având în vedere că prețurile contractelor pe termen lung sunt indexate la cele ale petrolului, ceea ce înseamnă că Algeria beneficiază doar minor din aceasta creștere de pret. Au început negocierile cu câțiva clienți Sonatrach.

Cu toate acestea, o creștere a volumelor ar impune partenerilor și investitorilor Sonatrach să-și dubleze eforturile prin accelerarea activității în sectorul petrolului și gazelor din Algeria. ENI, TotalEnergies, Oxy și Sonatrach au încheiat un acord important în sectorul gazelor, care constă în creșterea investițiilor pentru creșterea producției și a volumelor de export.

Miercuri, compania italiană a anunțat că a cumpărat activele BP din Algeria. „Această achiziție are o mare valoare strategică”, deoarece „contribuie la acoperirea în continuare a nevoilor de gaze ale Europei și întărește prezența ENI în Algeria”, se arată într-un comunicat publicat de ENI.

A contribuit Ciprian Pop