Publicat: 1 Iulie, 2015 - 20:16
Share
Ianuarie-iunie 2015: cel mai ridicat număr de refugiați și migranți înregistrat vreodată

Marea majoritate a celor 137,000 persoane care au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa în primele șase luni ale anului 2015, au fugit din calea războiului, conflictelor sau a persecuției, transformând criza pe Mediterană într-o criză a refugiaților, se arată în raportul UNHCR lansat miercuri.

”O treime dintre bărbații, femeile și copiii care au ajuns în Italia și Grecia provin din Siria, țară ai cărei cetățeni se califică aproape în totalitate pentru statutul de refugiat sau alte forme de protecție,” a spus António Guterres, Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

”În timp ce Europa încă mai discută despre calea cea mai potrivită pentru a gestiona criza pe Mediterană, trebuie spus răspicat: majoritatea celor care sosesc pe mare în Europa sunt refugiați ce caută protecție din motive de război și persecuție”.

Cifrele primite din Grecia, Italia, Malta și Spania arată o creștere cu 83% a numărului de refugiați și migranți ce au sosit pe Marea Mediterană din ianuarie și până în iunie – 137,000 comparativ cu 75,000 în aceeași perioadă a anului precedent. În general, traversările pe mare se amplifică în a doua parte a anului și în special în timpul verii, ceea ce înseamnă că numărul acestora va continua să crească. De exemplu, sosirile înregistrate în a doua jumătate a anului 2014 au avut un nivel aprioape dublu față de cele înregistrate în prima jumătate a anului.

Numărul deceselor pe mare a atins un nivel record în aprilie 2015 pentru ca apoi să scadă dramatic în mai și iunie. Între ianuarie și martie, 479 refugiați și migranți s-au înecat sau au fost dați dispăruți, comparativ cu 15 pe parcursul primelor trei luni ale anului precedent. În aprilie, situația s-a înrăutățit și mai mult. Într-o serie de accidente pe mare, un număr fără precedent de 1,308 refugiați și migranți s-au înecat sau au fost dați dispăruți într-o singură lună - comparativ cu 42 în Aprilie 2014. In mai, numărul refugiaților și migranților înecați sau dispăruți pe mare a scăzut la 68, un sfert din numărul înregistrat în anul precedent (226). Trendul acesta descendent a continuat în iunie când 12 persoane și-au pierdut viața comparativ cu 305 în 2014.

”Scăderea în ultimele două luni a numărului de victime este încurajatoare și ne arată că politicile corespunzătoare la care se adaugă un sistem operational  eficient de reacție pot salva mai multe vieți pe mare,” a spus  Guterres. ”Cu toate acestea, trebuie să rămânem în alertă. Pentru miile de refugiați și migranți care continua să traverseze Marea Mediterană în fiecare săptămână, riscul este unul foarte real.”

Raportul arată că ruta Mediteraneană estică, din Turcia către Grecia a depășit-o pe cea centrală, din nordul Africii către Italia, devenind astfel principala sursă a sosirilor pe mare.

Majoritatea celor care ajung în Grecia sunt refugiați sirieni. Mulți dintre ei s-au refugiat mai întâi în Turcia sau Liban, în căutarea siguranței. După ani în care presiunea a crescut iar susținerea internațională s-a dovedit insuficientă, economia și infrastructura multora dintre țările ce găzduiesc refugiați luptă să supraviețuiască ceea ce îngreunează din ce în ce mai mult eforturile refugiaților de a găsi un loc de muncă, adăpost sau de a beneficia de asistență medicală și educație. În condițiile în care apelurile umanitare de asistență a acestora se mențin subfinanțate, mulți refugiați nu au de ales fiind forțați să plece mai departe.

În Grecia, infrastructura limitată de recepție și cazare (mai puțin de 2,000 locuri) se traduce prin condiții inadecvate de recepție a nou-veniților. Mulți refugiați și migranți continuă călătoria prin Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Serbia către Ungaria. În fiecare zi, în medie 1,000 persoane întră în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei din Grecia, comparativ cu doar 200, în urmă cu câteva săptămâni. Frecvent apar rapoarte cu privire la abuzuri și violență comise de traficanți și rețele criminale pe parcursul acestor călătorii, precum și o înăsprire continuă a regimului la frontiere.

”Europa are o responsabilitate clar definită de a-i ajuta pe cei care solicită protecție din motive de război și persecuție” a spus Guterres.”Declinarea acestei responsabilități reprezintă o amenințare asupra însăși structurii de rezistență a sistemului umanitar pe care Europa l-a clădit cu atâta trudă. Țările europene trebuie să contribuie în mod echitabil la efortul de a răspunde crizei refugiaților atât acasă cât și peste graniță”.