Publicat: 5 Februarie, 2014 - 10:10
Pentru că alţii sunt responsabili

Discuţiile ample pe care le-au generat fenomenele meteo din această perioadă au reverberat pe tema perdelelor forestiere care, dacă s-ar fi aflat pe marginea drumurilor, ar fi evitat înzăpezirile şi blocările circulaţiei. Pentru a lămuri competenţele care-i revin în această problemă Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA a organizat o conferinţă de presă în cursul căreia directorul general Adam Crăciunescu a ridicat… perdeaua care mai acoperea subiectul.

Am aflat cu acest prilej că în perioada interbelică, România dispunea de circa 12.000 hectare de astfel de plantaţii. Iniţiativele stahanovistă din anii 50 au redus considerabil suprafeţele pe care le-au redat agriculturii! După 1970 s-au reluat operaţiunile de plantare, iar din 1986 aceste suprafeţe au fost preluate de la Ministerul Transporturilor de la cel al Silviculturii. După 1990 s-a făcut din nou rocada, numai bine pentru a da prilejul celor cărora li s-au retrocedat suprafeţe de pădure să le taie. Constatându-se, prin 93-94, că absenţa perdelelor forestiere are efecte negative asupra recoltelor de la câmpie. Abia în 2002 s-a votat Legea Perdelelor Forestiere (289). Asta n-a rezolvat mare lucru, pentru că în 2014 se fac studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice care vor sta la baza licitaţiilor la care se vor prezenta firme specializate – pentru că acestea, nu ROMSILVA, vor face lucrările. Pentru prima dată, Guvernul a alocat 340 de milioane de lei în acest scop, ceea ce deschide o frumoasă perspectivă, dar doar peste 6-7 ani, cât îi trebuie unei astfel de perdele ca să fie eficientă. Va mai trebui, însă, depăşit un obstacol: acordul proprietarilor suprafeţelor respective pentru a se face plantări. În cazul celor încăpăţânaţi, se va putea recurge la exproprieri – cu balamucul de rigoare.

Cum spuneam, pe marginea multor drumuri au existat perdele, dar au fost tăiate de proprietari sau de ţăranii din zonă, care acum nu mai pot ieşi din casele acoperite de nămeţi. Faptul că pentru prima dată există o finanţare destinată acestui scop este un bun semnal, iar RNP poate să pună imediat la dispoziţie 15 milioane de puieţi.

Dar – adaugă Adam Crăciunescu – perdelele forestiere nu sunt necesare doar drumurilor, ci şi localităţilor şi suprafeţelor cultivate. “Caroiajul” tradiţional mai subzistă doar în Dobrogea, la bulgari, care au reuşit să nu taie perdelele plantate de români înainte de război.

Sunt necesare cel puţin 19.000 ha de perdele forestiere din care există doar vreo 2000 – 740 pe terenurile silvice şi 1300 la alţi beneficiari. E drept că în ultimii ani s-au făcut nişte acţiuni de acest fel, dar după panglicile festive nimeni nu s-a mai interesat de întreţinerea lucrărilor şi seceta şi ciobanii le-au distrus. Din cele 19.000 ha necesare, pe 18.800 sunt proprietarii cu care vor trebui negociate operaţiunile.

Ce se poate face, pe moment? Cu cele 30 de milioane alocate anul acesta s-ar putea planta vreo 48 ha, care pot deveni eficiente în următorii zece ani.

Şi o ultimă observaţie: până în 1957 erau perdele forestiere în toată zona Bărăganului. Nu mai sunt…       

Descarcă prezentarea...