Publicat: 1 Noiembrie, 2020 - 00:00
Share

Comentariu semnat de Cristina Tatomir, publicat în ultima ediție a publicației „BULETINUL DE BUCUREȘTI” editată de Camera Notarilor din Capitală.

Într-o lume în care libertatea omului modern înseamnă dezertarea din realitate și refugierea în fictional, am putea încerca să ne întoarcem la natură ?

Se pare că înțelegem tot mai mult prin de-conectare timpul petrecut fie citind, fie privind filme, seriale, documentare, expoziții, concerte, piese de teatru, care toate ne uimesc și ne captează atenția substituind fascinația admirativă a observatorului-receptor cu realitatea propriei ființe și cu propria libertate creatoare. Reversul este reprezentat de dorința de a fi prezent și de a crea propria realitate, după forțele și priceperea fiecăruia.

Un capitol aparte sunt călătoriile, cale către suprema noastră libertate pentru că ne învață lucruri noi, nu doar despre lume dar și despre noi înșine.

Când ieși din confortul cotidian și lași în urmă imaginile zilnice familiare, descoperi laturi ale tale pe care nici nu le bănuiai și începi să privești lumea și pe tine însuți într-o lumină diferită.

Beneficiul călătoriei este acela că dobândești dorința copleșitoare de a descoperi mereu noul și înveți să valorizezi corect experiențele personale, realizând că, în viață, contează cu adevărat lucrurile pe care le faci tu însuți și nu cele pe care le posezi.

Privind măreția naturii cu o minte deschisă, fără teama de a te expune noului, fiecare dintre noi devine mai flexibil și mai adaptabil, reconectat cu lumea înconjurătoare și capabil de bucuria de a descoperi tot ce are aceasta de oferit .

Vă invit să vă deschideți mintea și inima pentru experiențe, locuri și oameni noi și să călătorim împreuna în Cheile Crivadia.

Pornim din șoseaua Petroșani – Hațeg, pe drumul forestier spre Peștera Gaura Oanei.
Parcurgând o parte din galeria principală din Peștera Gaura Oanei, după aproximativ 100 de metri ajungem iarăși la lumina zilei, în dreptul intrării din mijloc. Acesta este debutul Canionului Crivadiei, zonă cu o succesiune de trepte/repezișuri/ cascade care se poate parcurge integral numai cu echipament special (costume și încălțăminte de neopren, căști de protecție, hamuri de alpinism, corzi de alpinism și sisteme de coborâre).

Dacă până la prima cascadă panta apei este în general domoală, canionul va avea contorsionări violente iar colții de stâncă îi vor învolbura pe alocuri apele. În unele marmite adâncimea apei ajunge la mai mult de un metru iar curentul va fi rece și rapid. În preajma cascadelor, în câteva locuri pereții se apropie dramatic la mai puțin de 2 metri, în tronsoane de îngustare, așa numitele diaclize.
Canionul este spectaculos prin înălțimea pereților, care variază între 70 și 100 de metri, iar traversarea peisajului sălbatic cu pereți verticali, în maniera canioning presupune coborârea în rapel, a nouă cascade, cu înălțimi cuprinse între 4 și 20 m, care nu pot fi ocolite pe versanți.

Rapelul este un termen tehnic binecunoscut alpiniștilor și înseamnă coborârea unui perete abrupt folosind un sistem de coardă dublă, cu maximum de securitate: o coardă o folosește cel care coboară, el fiind responsabil de ritmul coborârii și o coardă o folosește cel care asigură, astfel încât dacă cel care coboară pățește ceva, cel care asigură îl ține.

Coborârea în rapel prin apa cascadei este o senzație foarte interesantă și nemaiîntâlnită atât prin dificultate cât și prin faptul că străbați peisaje incredibile înconjurat de stânci săpate de apă. Vuietul apei e înspăimântător, vaporii cascadei te înconjoară și te udă, simți răcoare, apoi frig și umezeală, aproape că amețești de la înălțime și de la furia apei.

Parcurgând cele opt cascade pot să vă spun că la final ești obosit, dar rămâi cu senzația apei care se scurge pe faţă, revezi în minte pereții de stâncă și în suflet îți explodează bucuria că „ am cucerit”.
Călătorind în natură ne reconectăm cu sinele și ne integrăm în armonia energiilor, a conexiunilor nevăzute între toate vieţuitoarele și plantele pământului, învățând să apreciem cu sufletul lumea în care trăim, redescoperind că, deși suntem atât de diferiți, natura umană ne-a dăruit tuturor aceleași frici, aceleași dorințe lăuntrice dar și curajul pentru infinite speranțe.

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: