7 decembrie 2021
Distribuie pe rețelele tale sociale:

Biroul de Informare şi Relaţii Publice a întocmit o sinteză a cauzelor finalizate de procurorii anticorupţie în luna aprilie 2021, altele decât cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presă:

1. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatului

GAGIU NICOLAE, executor judecătoresc în cadrul BEJ „Gagiu Nicolae”, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– abuz în serviciu,
– abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, în formă continuată,
– spălare a banilor.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut în esenţă următoarea stare de fapt:

În perioada 2015 – noiembrie 2020, inculpatul Gagiu Nicolae, în calitatea menţionată mai sus, prin actele întocmite cu încălcarea prevederilor legale, în contextul desfăşurării a trei proceduri de executare silită, ar fi cauzat un prejudiciu debitorului Societatea Complexul Energetic Oltenia SA în valoare de 1.485.325 lei lei concomitent cu obţinerea pentru sine a unui folos necuvenit în acelaşi cuantum.

Concret, deşi prin deciziile instanţelor s-a dispus în mod definitiv întoarcerea la debitor a sumelor executate silit de către executorul judecătoresc, acesta ar fi transferat şi ulterior ar fi retras din contul de consemnare, în interes personal, suma totală menţionată mai sus.

De menţionat este faptul că, în perioada octombrie – noiembrie 2020, în condiţiile în care inculpatul ştia că este cercetat în prezentul dosar penal, ar fi efectuat din nou acte de executare silită cu încălcarea dispoziţiilor legale, în aceeaşi modalitate.

O parte din bani dobândiţi în modalitatea de mai sus ar fi fost folosiţi de inculpatul Gagiu Nicolae la cumpărarea unui imobil, iar ulterior, în scopul de a disimula originea ilicită a banilor folosiţi pentru achiziţia respectivă, l-ar fi donat unei rude.

Societatea Complexul Energetic Oltenia SA s-a constituit parte civilă în cauză.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unor imobile ce aparţin inculpatului şi unei alte persoane.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Craiova cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

Menţionăm că inculpatul Gagiu Nicolae a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea unor infracţiuni similare (https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8560).

2. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată a 14 lucrători de la Poliţia Rutieră Iaşi, pentru luare de mită în formă continuată, în schimbul protecţiei promise şi asigurate unor persoane în cazul săvârşirii unor contravenţii la regimul circulaţiei.

Concret, au fost trimişi în judecată următorii inculpaţi care, la data sesizării instanţei, se aflau sub control judiciar:

CIOBANU GHEORGHIŢĂ, la data faptei şef al Biroului Rutier Iaşi – Poliţia Municipiului Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (nouă acte materiale)

BARABAŞ NICOLAE ROBERT, CIOCHINĂ BOGDAN GABRIEL, DĂMOC GABRIEL, ANDREI LIVIU, LOHAN CRISTINEL CĂTĂLIN, TODERAŞCU CONSTANTIN BOGDAN, la data faptelor agenţi de poliţie rutieră, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată,

CRENGANIŞ FELIX NELU, la data faptei agent de poliţie şi coordonator al Atelierului Confecţionări Plăcuţe de Înmatriculare Iaşi din cadrul D.P.C.R.I.V., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– luare de mită în formă continuată,
– trafic de influenţă (2 infracţiuni),

Persoană fizică, la data faptei la data faptei director general al unui restaurant din municipiul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– dare de mită în formă continuată (2 infracţiuni – 84 acte materiale),
– conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, în formă continuată,

În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, următorii inculpaţi:

ANDRICI ROBERT, CRIVOI DORU IONUŢ, EŢCU PAUL, LANDEA IONUŢ LUCIAN, PĂULEŢ DAN CONSTANTIN, ŞTEFĂNUCĂ ADRIAN, la data faptei agenţi de poliţie rutieră, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată,

Persoană fizică, agent comercial al aceluiaşi restaurant din municipiul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut în esenţă următoarea stare de fapt:

În perioada 2019 – 2020, cei 14 inculpaţi, lucrători în cadrul Poliţiei Rutiere Iaşi, în baza unei înţelegeri tacite cu conducerea unui restaurant, ar fi pretins şi primit direct şi prin intermediari, de la directorul acelui restaurant (inculpat în prezenta cauză), bani şi produse alimentare de catering (livrare preparate culinare).

Foloasele respective ar fi fost primite pentru a-l proteja atât pe director (care nu deţinea permis de conducere) cât şi pe conducătorii auto ai restaurantului, în sensul de a nu constata şi sancţiona contravenţiile comise de aceştia sau eventualele contravenţii pe care ei le-ar săvârşi sau/şi pentru a le aplica sancţiuni contravenţionale mai blânde. Produsele respective ar fi fost pretinse atât pentru sine cât şi pentru alte persoane (prieteni, rude) din anturajul poliţiştilor.

În acelaşi context, inculpatul Crenganiş Felix Nelu, agent de poliţie, ar fi pretins şi primit, direct şi prin intermediari, de la acelaşi om de afaceri sume de bani şi produse alimentare în schimbul cărora ar fi dispus confecţionarea şi ar fi eliberat, fără respectarea procedurilor legale, mai multe plăcuţe de înmatriculare pentru autoturismele ce aparţineau restaurantului.

În perioada septembrie 2019 – 24 februarie 2020, inculpatul Crenganiş Felix Nelu ar fi pretins şi primit de la două persoane produse în valoare de 1.320 lei şi 350 de euro pentru a interveni pe lângă examinatorii din cadrul Poliţiei Rutiere, în scopul favorizării persoanelor respective la promovarea probei practice a examenului de obţinere a permisul auto.

În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii faţă de 13 inculpaţi.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Iaşi cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

În cauză procurorii au beneficiat de sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie.

3. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus sesizarea instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei a inculpaţilor:

CHIRANA NICOLAE, la data faptei director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.J.O.F.M.) Călăraşi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită,

Persoană fizică, la data faptei participant la implementarea proiectului „SPO LOCAL DIRECT ACCESIBIL”, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la luare de mită.

În acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În contextul implementării proiectului „SPO LOCAL DIRECT ACCESIBIL” (destinat persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă), în perioada iunie – iulie 2014, inculpatul Chirana Nicolae, în calitate de director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi (AJOFM Călăraşi), ar fi pretins, prin intermediul celeilalte inculpate, de la mai multe persoane participante la implementarea proiectului amintit anterior, un comision de 10% din venitul salarial, redus ulterior la 100 lei.

Banii respectivi ar fi fost pretinşi de inculpat ca urmare a îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu, respectiv transmiterea către o societate comercială, partener de proiect cu A.J.O.F.M. Călăraşi, a propunerii de angajare a persoanelor respective în cadrul implementării proiectului menţionat mai sus.

În prezenţa avocaţilor, cei doi inculpaţi au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora, respectiv:

– 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi 6 luni şi interzicerea pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii,

– 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani şi interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii.

Dosarele de urmărire penală privindu-i pe cei doi inculpaţi, împreună cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Călăraşi.

4. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Craiova au dispus sesizarea instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei a două inculpate (mamă şi fiică) sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, comise în forma autoratului şi a complicităţii.

În acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2015, una dintre inculpate, beneficiind de ajutorul mamei sale, ar fi depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) un document ce conţinea informaţii care nu corespundeau adevărului în scopul de a obţine în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată unică, pentru suprafeţe de teren pe care nu le deţinea în realitate.

Documentul respectiv era o copie conformă cu originalul a unei sentinţei civile care ţinea loc de contract autentic de vânzare-cumpărare a unor suprafeţe de teren şi care a fost emisă în baza unei „chitanţe” false, contrafăcută de mama inculpatei.

Prin aceste demersuri, inculpata ar fi obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 27.718 lei, sumă cu care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a comunicat că se constituie parte civilă.

În prezenţa avocaţilor aleşi, inculpatele au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi sunt de acord cu felul şi cuantumul pedepselor aplicate, precum şi cu forma de executare a acestora, respectiv:

– un an şi patru luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de trei ani şi interzicerea pe o perioadă de un an de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

Dosarele de urmărire penală privindu-le pe inculpate împreună cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Olt.

5. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui inculpat, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de spălarea banilor.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut în esenţă următoarea stare de fapt:

În perioada 2009-2011, inculpatul ar fi pretins şi primit, în tranşe, de la două persoane (martori în cauză) suma de 9.000.000 de euro pentru a-şi exercita influenţa asupra fostului ministru al Comunicaţiilor precum şi asupra altor persoane din Guvern, în scopul de a asigura firmelor susţinute de martori, adjudecarea unui contract de închiriere produse educaţionale Microsoft (dosar mediatizat prin comunicatul nr. 572/VIII/3 din 24 martie 2015).

În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menţionate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 euro, menţionată mai sus, în vederea creării unei aparenţe de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

Menţionăm că, anterior, inculpatul a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru săvârşirea unei infracţiuni de trafic de influenţă, cauză în care a şi fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii (detalii la https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=7757).

6. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Constanţa au dispus sesizarea instanţei de judecată, în baza dispoziţiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei a inculpatei Chiriloaie Cristina, medic de familie, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

– uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– favorizarea făptuitorului.

În acordul de recunoaştere a vinovăţiei, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt:

La data de 26 februarie 2019, inculpata Chiriloaie Cristina, în calitate de medic de familie, ar fi eliberat unei persoane condamnate într-o cauză penală a DNA (https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8733) o adeverinţă din care rezulta că aceasta nu este aptă pentru muncă, deşi cunoştea că acest document nu putea fi emis decât de un medic specializat în medicina muncii.

Consecinţa acestui demers ar fi fost aceea că persoana condamnată nu şi-a mai executat obligaţia stabilită conform deciziei penale a Curţii de Apel Constanţa, ce consta în efectuarea unei munci neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile.

În prezenţa avocatului, inculpata a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv 1 an şi 3 luni închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Dosarul de urmărire penală privind-o pe inculpată împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise la Tribunalul Constanţa.

Cu referire la toate cauzele anterior menţionate, facem precizarea că trimiterea în judecată şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă , conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situaţie care nu poate să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Menţionăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.