Publicat: 18 Iulie, 2016 - 20:20

Biroul de Informare Publică și Relația cu Mass Media este abilitat să aducă la cunoștința publicului următoarele:

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât asupra funcționării consilierilor de etică la nivelul curților de apel și tribunalelor prin Hotărârea nr. 434/17.05.2016.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înființarea rețelei consilierilor de etică la nivelul al parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești prin Hotărârea nr. 364/30.05.2016.

Hotărârile secțiilor reglementează modalitatea de desemnare, criteriile de selecție, numirea, formarea profesională și atribuțiile consilierilor de etică, revocarea, suspendarea și încetarea calității acestora.

Prin adoptarea acestor hotărâri, Consiliul Superior al Magistraturii răspunde necesității de înființare a unor organisme care să aibă un rol consultativ și de consiliere, cu scopul declarat de a veni în sprijinul magistraților și de a preîntâmpina ivirea unor încălcări ale normelor de etică și deontologie profesională.

Rețeaua consilierilor de etică reprezintă, în esență, un cadru de identificare a problemelor specifice sistemului judiciar și a posibilelor soluții de rezolvare a acestora care pot viza diverse modalități de reglare, unele cu caracter administrativ, altele putând fi remediate numai prin reformarea cadrului legal.

Pentru adoptarea acestor hotărâri au fost avute în vedere următoarele:

1. Înființarea acestei instituții atât la nivelul sistemului judiciar, cât și al altor autorități publice, reprezintă o prioritate pentru România și un obiectiv asumat de țara noastră ce trebuie îndeplinit într-un termen cât mai scurt.

2. Concluziile rezultate în urma unor analize și proiecte derulate de CSM în cooperare cu instanțele și parchetele de la nivel național și cu Consiliul Judiciar din Olanda, care au relevat că legislația în vigoare nu reglementează mecanisme proactive de evitare a încălcării normelor de conduită de către judecători și procurori, actualul sistem fiind orientat mai degrabă spre sancțiune decât prevenție.

3. Documentele strategice adoptate de autoritățile cu atribuții în domeniul judiciar, ale căror planuri de acțiune prevăd măsuri specifice, concrete de întărire a integrității judiciare și dezvoltarea unei culturi a integrității judiciare prin formare profesională și perfecționarea sistemului de reguli de conduită și deontologice:

— Strategia Națională Anticorupție 2012 — 2015 (SNA), adoptată prin HG nr.215/2012;

— Strategia de întărire a integrității în justiție 2011 — 2016 (aprobată de Plenul CSM la 22.11.2011 )

— Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de integritate, adoptat de Plenul CSM în aceeași ședință din 22.11.2011.

Acesta prevede printre acțiunile de implementare 'constituirea rețelei naționale a consilierilor de etică judiciară, în vederea uniformizării practicilor în domeniul eticii' și 'crearea procedurilor pentru aplicarea Ghidului de conduită pentru sistemul judiciar — elaborarea de reglementări procedurale în Ghid și crearea comisiilor de etică judiciară la nivel local...cu rol de consultare și recomandare'.

— Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 — 2020, adoptată prin HG nr.1155/2014;

— Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 — 2020, aprobat prin HG nr.2982/2016. Ca măsură concretă de consolidare a integrității în cadrul sistemului judiciar, acest plan prevede 'Continuarea monitorizării SNA cu privire la sistemul judiciar prin crearea și asigurarea funcționării unui Consiliu de integritate și a unei rețele de consilieri de integritate pentru magistrați și personalul auxiliar.

4. Recomandările și reglementările europene și internaționale și angajamentele asumate de România în materie de luptă împotriva corupției, vizând constituirea a unui sistem integrat de formare profesională, inclusiv în ceea ce privește integritatea și etica profesională a magistraților, astfel:

Raportul de evaluare a României în cadrul celei de a patra runde de evaluare GRECO privind integritatea membrilor Parlamentului și integritatea judecătorilor și procurorilor conține trei recomandări legate de integritatea judecătorilor și procurorilor:

— Completarea Codului de etică al judecătorilor și procurorilor în așa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (paragraful 97);

— Sistemul de justiție să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor și procurorilor, în special prin abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare și îndrumare și consolidarea rolului și eficienței titularilor funcțiilor de conducere din fruntea instanțelor și parchetelor, fără a fi afectată independența judecătorilor și procurorilor (paragraful 114);

— Creșterea eforturilor de formare și conștientizare cu privire la integritate și componentele preventive ale politicilor anticorupție, inclusiv pentru judecătorii și procurorii în funcție.

Avizul nr. 4 ( 2003 ) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri privind formarea inițială și continuă specifice judecătorilor la nivel național și european;

Recomandarea CM/Rec (2010)12 a Comitetului Miniștrilor către statele membre cu privire la judecători: independența, eficiența și responsabilitățile arată, în Capitolul VIII, că 'Judecătorii ar trebui să poată solicita sfaturi în materie de etică unui organism din cadrul sistemului judiciar'. În același capitol se prevede că 'Judecătorii trebuie să se ghideze în activitatea lor de principii etice de conduită profesională', aceste principii incluzând '... nu numai îndatoriri care pot fi sancționate prin măsuri disciplinare, ci și îndrumări date judecătorilor cu privire la modul lor de a se comporta', principiile urmând a fi '... enunțate în codurile de etică judiciară care ar trebui să mențină încrederea publicului în judecători și puterea judecătorească', la elaborarea acestor coduri judecătorii trebuind să aibă un rol major.

O primă acțiune în formalizarea celor hotărâte de Secția pentru judecători și Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii o reprezintă aprobarea, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 887 din 14.07.2016, a propunerii Institutului Național al Magistraturii de completare a Programului de formare continuă a judecătorilor și procurorilor pe anul 2016 cu proiectul referitor la formarea consilierilor de etică, respectiv organizarea a două prime seminarii de formare cu o durată de câte trei și, respectiv două zile, organizate la nivel centralizat, unul pentru judecători și unul pentru procurori, în cadrul cărora urmează să se detalieze atribuțiile consilierilor de etică, să se elaboreze calendarul activităților pentru următoarea perioadă și să se stabilească tematica și agenda seminariilor organizate la nivel descentralizat.

Seminariile urmează a fi realizate în cadrul proiectului finanțat de Ambasada Olandei 'Consolidarea integrității în cadrul sistemului judiciar — Cooperare între Consiliul Superior al Magistraturii din România și Consiliul Judiciar din Olanda'.

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

Comunicat de presă - CSM