Publicat: 20 Noiembrie, 2012 - 17:54
Share


Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut Marţi, 20 Noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. AMOS News redă textul declaraţiei de presă:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Cred că pe fondul dezbaterii publice legate de bugetul UE, se impun unele clarificări şi este obligaţia mea să fac, în calitate de prim responsabil de ce se va întâmpla acolo. În primul rând, discutăm de o situaţie de negociere extrem de complexă, care nu poate fi lăsată numai pentru momentul prezenţei la Bruxelles. În momentul de faţă, eu mă aflu într-un proces de corelare a poziţiilor noastre cu alte state, cu instituţii europene, în aşa fel încât să fie foarte bine înţeles punctul nostru de vedere. V-aş da câteva exemple, spre exemplu, pentru PAC - pur şi simplu, în dezbaterea publică se discută de cifre. Principalul meu obiectiv este să port discuţia pe principii şi dacă principiile sunt respectate, cu certitudine, în urma lor vin şi cifrele corespunzătoare. Ca să fiu mai explicit, PAC înseamnă Politica Agricolă Comună. Şi, în mod deosebit, mă refer la zona de plăţi directe. România are în Tratatul de aderare, Articolul 143, mi se pare, litera u, care face trimitere la un aşa-numit „Phasing in", deci, o obligaţie asumată de toate statele, pentru că Tratatul nostru de aderare a fost ratificat de toate statele UE. Este un proces prin care treptat, subvenţiile pentru suprafaţă cresc, cu tendinţa de a ajunge la media subvenţiei pe Uniunea Europeană. Sigur, aici ar fi multe de discutat, dacă s-a negociat bine acest „Phasing in" sau nu. Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând.

Sigur, aici mai este o discuţie făcută în ultima vreme, şi este chiar propunerea comisarului român, a domnului Cioloş, acea convergenţă, adică „Phasing in"- ul, nu rezolvă problema de reducere mai rapidă a distanţei, a cuantumului dintre subvenţiile vechilor state membre şi noile state membre, în speţă şi România. Şi atunci, comisarul pe agricultură încearcă să genereze o nouă abordare în interiorul căreia se află şi un proces de convergenţă dar care încă nu este legalizat. Este doar adoptat politic la nivel de consiliu, la Consiliul Miniştrilor Agriculturii, dar nu este legalizat într-un act normativ, al Uniunii. Deci, aici intervine şi o abordare politică profundă. Dacă ceea ce spunem în viaţa de zi cu zi, ca lideri europeni, că ne trebuie mai multă convergenţă, va fi transpus în realitate sau nu, dar nu există încă documente executive care să gestioneze accelerarea procesului de convergenţă. Convergenţă înseamnă să se reducă mai rapid diferenţa dintre statele cu subvenţie mai mică şi subvenţie mai mare, spre exemplu. Acest proces este adoptat politic, repet, vreau să înţelegeţi foarte bine, îl vom găsi în documentele Consiliului Miniştrilor Agriculturii, îl vom găsi ca deziderat politic în diverse documente ale Parlamentului, dar încă nu este legiferat într-un regulament al Uniunii şi astfel să devină obligatoriu. Deci, la acest stadiu problema convergenţei o discutăm doar politic, nu este o obligaţie, cum este „Phasing in", spre exemplu - îl avem în tratat şi la acesta nu putem renunţa. În ceea ce priveşte coeziunea, sigur, s-au făcut nişte propuneri legate de penalizarea României. Ele nu se găsesc în regulamentele UE şi acest lucru deja l-am transmis tuturor factorilor, că nu acceptăm să stăm decât în regulamente şi în procedurile de distribuţie a banilor.

Mai sunt alte lucruri extrem de importante, spre exemplu, cofinanţarea care acum este 85%. Eu am reuşit să obţin şi un „top up", deci o plată peste cea prevăzută în buget, de 10%, ajungându-se până la 95%. Sunt state membre care cer să venim cu cofinanţarea la 75%. Vom discuta, vom negocia. Prefinanţările: se propune ca prefinanţările să fie 2% din contract. În actualul buget s-a mers până la 6%, iar eu am obţinut pentru România ca prefinanţările să meargă până la 9%, justificând faptul că suntem în criză. Este, iarăşi, o zonă care trebuie negociată. Cât va fi... şi nu trebuie s-o negociezi neapărat pe cifre întotdeauna, cât va fi prefinanţarea vom stabili. Esenţial este să lase Comisiei o marjă în care statele membre care au nevoie sau au probleme să poată primi o prefinanţare mai mare, aşa cum primeşte România acum. Problema TVA - eligibil sau nu? Este tot un lucru pe care, sigur, e foarte puţin cunoscut, tot o iniţiativă a mea a fost ca TVA-ul să fie eligibil, măcar pe anumite proiecte. Şi aici trebuie discutat, o marjă lăsată Comisiei care să aprobe, în timpul exerciţiului bugetar, unor state ca TVA-ul să fie eligibil sau să nu fie, depinde de argumentaţie. Deci, sunt foarte multe lucruri care trebuie discutate şi negociate în interiorul acestui summit. Dar el trebuie bine pregătit înainte de începerea lui. Şi această pregătire a fost prima dată prin lansarea unui buget propus de Comisie. Vreau să ştiţi că mecanismul de formare a bugetului Uniunii este destul de complicat şi nu este un lucru precis stipulat ca obligaţie din punct de vedere al nivelului.

Mecanismul de formare a bugetului Uniunii este destul de complicat şi nu este un lucru precis stipulat ca obligaţie din punct de vedere al nivelului. Tratatul fixează doar faptul că bugetul Uniunii poate fi maxim 1,23 din PIB al Uniunii. Propunerea Comisiei, ţinând cont de situaţia de criză economică, a fost o alocare de 1,08 din PIB al Uniunii. Şi aici sunt contribuţii ale statelor membre, sunt venituri din TVA, sunt multe alte venituri care constituie acest buget al Uniunii. Acel buget lansat de preşedintele Comisiei Europene nu mai este subiect de discuţie în momentul de faţă din cauza poziţiei donatorilor - unii au cerut o reducere de 80 de miliarde de euro, alţii au cerut o sută de miliarde de euro reducerea bugetului, şi alţii 200 de miliarde de euro. Având în vedere poziţia donatorilor, preşedintele Consiliului European, domnul Van Rompuy, a luat iniţiativa să pună statelor membre un buget pe masă plecând de la reducerea de 80 de miliarde. În momentul de faţă sunt donatori care îşi menţin punctul de vedere că reducerea bugetului trebuie să fie de o sută de miliarde şi alţii care spun că trebuie redus cu 200 de miliarde. Ca să aveţi corect cifra, propunerea preşedintelui Barroso a fost: un buget reprezentând 1,08% din PIB al Uniunii, ceea ce însemna 1033 de miliarde de euro. Dar preşedintele Consiliului European a venit cu o propunere la primul prag de reducere, de 80 de miliarde, în condiţiile în care, dintre donatori, unii cer reducere 100 de miliarde şi alţii 200 de miliarde. Preşedintele Consiliului European şi-a asumat negocierea, în continuare, între statele membre, pentru a ajunge la o concluzie.

Sigur că noi am început această negociere, ştim grupurile care au un punct de vedere care ne convine pe Politica Agricolă Comună, un punct de vedere care ne convine pe coeziune. Nu o să merg mai departe cu detaliile. Nici nu este posibil în acest stadiu, dar vreau să ştiţi că lucrăm la această creare de alianţe, de consultare, de găsire de soluţii la nivelul Uniunii. Vreau să înţelegeţi foarte bine: interesul României este să negocieze. Repet: interesul României este să negocieze bugetul 2014 - 2020. Dacă plecăm cu ideea de veto şi îl şi anunţăm, suntem în afara negocierilor, vă rog să înţelegeţi. Dacă plecăm cu ideea de veto, suntem în afara negocierilor, nu ne mai caută nimeni şi vor vedea la urmă dacă ne asumăm veto-ul sau nu, pentru că nu numai noi avem nevoie de aliaţi, şi alţii au nevoie de noi în susţinerea punctelor de vedere, fie că vorbim de Politica Agricolă Comună, fie că vorbim de politica de coeziune a Uniune, fie că vorbim de TVA eligibil sau nu, fie că vorbim de cofinanţare 85% sau 75%, fie că vorbim de orice. Deci, nu numai noi avem nevoie de aliaţi, şi alţii au nevoie de aliaţi, iar România, ca a şaptea ţară, are capacitate de negociere, ca a şaptea ţară ca mărime. Deci, personal, susţin că interesul României este să negocieze şi nu să plece de la Bucureşti cu ideea unui veto. Forţarea pe ameninţarea dinainte de Consiliu - „dacă nu-i ca noi, România va opune un veto" - arată şi incapacitatea de a-ţi forma alianţe în Consiliu, incapacitatea de negociere. Or, România nu a fost niciodată în această situaţie până acum, de când suntem în UE - şi sper nici să nu fie - în incapacitate de a-şi susţine prin negocieri punctele de vedere şi să obţină măcar un compromis, pentru că toţi plecăm pe ideea de compromis. Sper că şi cei care astăzi susţin reducerea bugetului cu 200 de miliarde de euro au în atenţie că vor trebui să găsească un compromis, şi cei care susţin teza naţională şi nu cea europeană, că avem nevoie de un compromis, deci şi cei care susţin teza naţională înţeleg că la Bruxelles trebuie să găsim un compromis care să ne lase uniţi după acest Consiliu. Riscul să fim dezbinaţi este major dacă nu plecăm pe ideea că acolo, noi toţi trebuie să găsim un compromis. Aş mai face o observaţie. Toată Uniunea Europeană se află în criză economică şi ştiţi foarte bine că am intrat în recesiune. Singularizarea este marea eroare pe care o poate face un stat beneficiar. Să ştiţi că ar fi state donatoare care ar fi bucuroase să vadă un veto de la un stat beneficiar şi nerealizarea unei înţelegeri. Iar cei care spun că este bine să punem un veto, îi rog să îşi aducă aminte de aritmetica din clasele I-IV şi să facă socotelile, cât pierdem dacă punem un veto şi nu se ajunge la un compromis legat de buget. În ceea ce mă priveşte, vreau să ştiţi că o singură dată am dat dispoziţie să se utilizeze veto, am dat mandat şi aici este ministrul care l-a aplicat, dar nu l-am dus până la nivelul Consiliului European, pentru că în CAG, în Consiliul Afaceri Generale, era subiectul Serbia. O singură dată în opt ani - dar niciodată în Consiliul European, niciodată în Consiliul European. Şi n-aş spune că a fost cea mai plăcută experienţă. Vă poate povesti Cristi Diaconescu, când s-a văzut cu 26 de state sărindu-i în cap - era vorba de acel acord între Guvernul României şi Guvernul Serbiei cu privire la politica faţă de minorităţile româneşti din Serbia. Scuzaţi-mă, încă nu mi-a trecut complet răceala, dar sunt în curs de restabilire a stării de sănătate. Joi voi fi în formă sută la sută, n-o să mai tuşesc.

Aş mai face câteva observaţii legate de tentaţiile de dezbateri în spaţiul public: de ce merge Băsescu şi nu merge Ponta. Aş vrea să fim foarte clari: este un moment dificil, din punctul nostru de vedere, dar şi din punct de vedere al celorlalte state, pentru că nimeni nu este mulţumit, în momentul de faţă, cum arată propunerea de buget lansată de preşedintele Van Rompuy. Nimeni nu este mulţumit, însă aş fi considerat că nu mi-am făcut atribuţiunile constituţionale dacă într-un moment dificil aş fi pasat răspunderea către primul-ministru, care nu are decât... nu poate avea decât o responsabilitate delegată. Ştiu ce pot să fac din punct de vedere al capacităţii de negociere în interiorul Consiliului şi ştiu că am potenţial mult mai bun decât premierul Victor Ponta. Deci, pot servi interesele României mult mai bine decât ar putea s-o facă Victor Ponta, din motive pe care nu insist să le enunţ. Niciodată, niciodată n-am să fug de exercitarea atribuţiunilor constituţionale, pentru a-mi proteja pielea. Ştiu responsabilitatea uriaşă pe care o am şi trebuie să mi-o asum, la fel cum, într-un moment la fel de dificil, mi-am asumat public anunţuri neplăcute pentru populaţie. Am făcut-o ştiind toate riscurile şi implicaţiile, dar era obligaţia mea de şef al statului să-mi asum politic ceea ce trebuia anunţat, pentru ca românii să nu ajungă cum sunt alte state din UE astăzi, să aştepte bani din împrumuturi ca să-şi poată plăti salariile şi pensiile. Am, mai mult sau mai puţin, acelaşi sentiment şi acum, că am răspunderea constituţională să găsesc soluţii negociate, să găsesc un compromis, să contribui la realizarea unui compromis care, pe de o parte, să satisfacă interesele României, pe de altă parte să prevină situaţia de veto. Nu se poate merge pe această idee dacă eşti responsabil, mai ales din postura de stat beneficiar. Înţeleg că astăzi se reuneşte Parlamentul. Aş face public o rugăminte către membrii Parlamentului, către primul-ministru, să aibă în atenţie faptul că sunt în plin proces de negociere premergător sosirii la Bruxelles, unde vor continua negocierile, şi semnalele divergente pot crea confuzie, care va fi în defavoarea noastră. Pentru că atunci când se constată semnale divergente între prim-ministru şi preşedinte, membrii Consiliului vor avea dubii care va fi reacţia României după teminarea Consiliului sau chiar dacă vom găsi un numitor comun. Pentru că după ce se adoptă o soluţie care sper eu să fie un compromis care să respecte în integralitate tratatele Uniunii, pe urmă decizia de îndrumare pe care o va da Consiliul European va merge la Consiliul UE, deci la guverne şi va fi procesată. Şi aş vrea ca toţi partenerii noştri să aibă convingerea că ce stabilim în Consiliu European nu va fi blocat atunci când lucrurile coboară la nivelul guvernelor în Consiliul UE. Dacă tot se întâlneşte astăzi parlamentul, mi-ar fi de mare ajutor un suport aproape nesperat, o atitudine politică fermă cu privire la restanţele pe care parlamentul le are în momentul de faţă: problema Trăşculescu, problema de la Senat cu un senator care are hotărâre judecătorească definitivă de incompatibilitate şi problema de la Camera Deputaţilor legată de cei doi miniştri care au dosare penale şi sunt chemaţi în faţa procurorilor. Repet, nu sunt vinovaţi, doar sunt chemaţi în faţa procurorilor. Deci, mi-ar fi de mare ajutor din punct de vedere politic şi ar ajuta România dacă astăzi parlamentul ar rezolva aceste probleme care sunt restanţe pe credibilitatea statului român şi pe statul de drept. De asemenea, ar fi extrem de productiv dacă n-am mai auzi declaraţii, „Se reia finanţarea" pentru că nu se reia nici o finanţare, abia de ieri a venit auditul UE pe POSDRU, care sper ca auditul să aibă un rezultat bun şi să se poată relua finanţarea. De asemenea, ar fi extrem de util dacă foarte rapid guvernul ar trimite explicaţii pentru programele proaspăt suspendate: Competitivitate, Dezvoltare Regională şi Transporturi, pentru că nici până acum la Comisia Europeană nu s-a primit un răspuns al Guvernului României cu privire la cele reclamate a fi rezolvate. Deci, dacă astăzi, mâine ar pleca aceste răspunsuri cu argumente că s-a procedat corect, cu argumente convingătoare, de asemenea m-ar ajuta în a obţine compromisul de care avem nevoie prin credibilizarea României. Nu este suficient ca preşedintele să fie credibil sau vechi, dacă în spatele lui regele e gol, nu poţi să convingi. De aceea am spus că aceste lucruri m-ar ajuta foarte mult şi eu sunt convins că răspunsurile la observaţiile de presuspendare, din scrisorile de presuspendare sunt pregătite, numai că ar trebui trimise, poate astăzi. Aş vrea să mai fac o menţiune. În spaţiul public se vehiculează ideea - preşedintele are datorii la cei acre l-au susţinut în vară. Este o dezinformare ticăloasă. Vreau să ştiţi două lucruri. N-am nici o datorie faţă de nimeni pentru că nimeni nu l-a susţinut pe Traian Băsescu, ci cei care au susţinut România, fie care au fost de stânga, de dreapta, din Europa, de peste Ocean au susţinut statul de drept din România, nu pe Traian Băsescu. Statul de drept a fost susţinut şi atacurile, blocarea Curţii Constituţionale, suspendarea fără respectarea unor norme elementare, încercările de a modifica Legea referendumului, suspendarea Avocatului Poporului, punerea sub control a Monitorului Oficial - toate acestea au dat semnele, semnalele puternice că guvernul nu ar fi pregătit să respecte statul de drept şi propria Constituţie, Constituţia ţării şi aceasta este explicaţia pentru care liderii europeni, lideri de peste ocean au reacţionat. Nu pentru Traian Băsescu. Aduceţi-vă aminte că a mai fost o suspendare în 2007 şi nu a existat nicio reacţie, dar atunci s-au urmat procedurile, s-a respectat legea, nu s-au modificat legile prin ordonanţe de urgenţă adresate instituţiilor care sunt parte a sistemului constituţional a României. Deci, uşor cu afirmaţia că a fost apărat Băsescu şi are plăţi de făcut. Şi dacă aş fi fost apărat eu şi aş fi considerat că nu am nimic de plătit nimănui, pentru că eu am o singură misiune: să apăr interesele României în context european şi nicidecum printr-un naţionalism fără susţinere şi care ne elimină uşor, uşor din rândul statelor credibile a fi parte a unei Europe unite, convergente. Deci, singura mea obligaţie este să apăr interesele României în context european, în lumina tratatelor, în litera şi spiritul lor şi dacă este posibil, şi din unghiul a ceea ce vorbim, că vrem să construim în Europa, adică mai multă convergenţă, mai multă integrare. Nu avem încă actele care să susţină - actele executive - care să susţină acest proces de accelerare a convergenţei, dar dacă tot vorbim de vreun an de zile despre ele, trebuie să se vadă că suntem serioşi şi nicăieri nu se poate vedea mai bine decât în buget.

Deci aş vrea să văd măcar puţină convergenţă şi în modul cum se reflectă în buget şi nu numai pentru mine, pentru România. Sunt şi alte state care şi-ar dori ca acest concept politic, încă neintrodus în regulamentele Uniunii, să înceapă să se materializeze la acest buget. Deci să nu vă păcăliţi cu introducerea în documente, documentele politice pe care le veţi vedea de la Uniunea Europeană. Încă nu există documentul executiv adoptat prin codecizie între Consiliul Uniunii Europene, deci între structura care reprezintă guvernele, şi Parlament. Cam asta vroiam să vă spun. Nu multe întrebări. Vă rog!
Departamentul de Comunicare Publică

Întrebare: Domnule preşedinte, spuneaţi puţin mai devreme că sunteţi în plin proces de negociere şi tocmai de aceea semnalele divergente pot crea confuzie. Pe de altă parte, în ultimele zile, am asistat la un fel de ping-pong al declaraţiilor între Administraţia Prezidenţială şi Palatul Victoria şi printre ultimele declaraţii ale premierului Victor Ponta... suna în felul următor – „Preşedintele nu cunoaşte regulile europene” - şi făcea referire la o invitaţie pe care dumneavoastră i-aţi fi adresat-o printr-o scrisoare. Îi propuneaţi să participe la Consiliul Afaceri Generale.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cel care se desfăşoară azi şi a început ieri seară, cu o discuţie cu preşedintele Van Rompuy. Sigur, m-am mulţumit să discut cu domnul Orban.

Întrebare: Cel care a plecat.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: ...şi l-am informat despre discuţia pe care am avut-o cu preşedintele Van Rompuy pentru a corela mesajele. Cunosc foarte bine Tratatul Uniunii Europene. Vă pot citi articolul din Tratat, care spune aşa, Articolul 16: „Consiliul exercită împreună cu Parlamentul European...”. Deci Consiliul este cel care se desfăşoară azi. „Consiliul exercită împreună cu Parlamentul European funcţia legislativă şi bugetară”. Deci, funcţia legislativă şi bugetară! Mă mir... Până acum, spunea domnul prim-ministru că nu sunt contabil, deci nu mă pot duce, că nu sunt economist, că nu am Guvernul, dar l-a trimis pe domnul Orban, care nici dânsul nu e nici contabil, nici... Deşi zice aici: „Consiliul exercită funcţia bugetară”. Mai spune ceva: „Acesta exercită funcţii de definire a politicilor şi de coordonare în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate”. Păi, ce coordonează domnul Victor Ponta, adunarea din Parlament? Nu era mai bine dacă era acolo? Şi la alineatul 2 spune aşa: „Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care-l reprezintă şi să exercite dreptul de vot”. Deci, pentru domnul prim-ministru Victor Ponta, problema acestui Consiliu a părut extraordinar de importantă. La Consiliul Afaceri Generale, ca, de altfel, la orice consiliu - Consiliu Agricultură, Consiliu Muncă, Consiliu Mediu - spune foarte clar Articolul 16 că poate participa un membru al guvernului care are mandat de vot. Părerea mea este că dacă n-ar fi fost demagog şi n-ar fi făcut un simplu joc politic şi de imagine, dacă ar fi crezut, într-adevăr, că poate rezolva ceva, primul-ministru ar fi trebuit să fie la Consiliul Afaceri Generale, pentru că participarea este decisă de premier. Putea să decidă că participă Domnia Sa. Deci, nu spune că nu poate participa primul-ministru, spune: „un membru al guvernului”.

Întrebare: Pe de altă parte, dacă-mi permiteţi, în general, participă un ministru specialist pe domeniul respectiv.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este. În general, asta este participarea, la nivel de miniştri. Dar când faci acasă atâta caz de ce vrei să obţii, de dreptul de veto, de toate cele, eu m-aş fi dus. Vă pot spune că dacă aş fi avut dreptul - dar această instituţie, Consiliul Uniunii Europene, este rezervată membrilor guvernului - m-aş fi dus, pentru că este pregătitoare pentru Consiliul European de joi. Ar fi fost extrem de important să susţinem de la nivelul unei cât mai înalte funcţii punctul de vedere al României, cu ocazia acestui CAG - Consiliu Afaceri Generale. Repet, uzanţa este să participe un ministru cu un mandat foarte clar, dar, având în vedere agitaţia, interesul manifestat, problema de viaţă şi de moarte pe care a făcut-o din participare, eu n-aş fi considerat că îmi cad galoanele dacă mă duceam în locul unui ministru ca prim-ministru sau chiar ca preşedinte ca să susţin interesul ţării mele.

Întrebare: V-a dat un răspuns la acea invitaţie, propunere?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu ştiu, nu ştiu. Răspunsul este că e domnul Orban acolo pentru că eu scrisoarea am trimis-o de marţi.

Întrebare: Aţi fi dispus să faceţi publice stenogramele discuţiei de la întrevederea cu premierul Victor Ponta de săptămâna trecută, aşa cum premierul a declarat că speră, o întrevedere în care susţine că dumneavoastră aţi catalogat propunerea domnului Herman Van Rompuy ca fiind inacceptabilă?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Şi acum o cataloghez la fel. Şi acum o cataloghez la fel, vă pot spune că discuţia a avut loc în birou şi în birou la mine nu se înregistrează, nu am stenogramele acestei discuţii. Dar vă confirm, propunerea este inadmisibilă. De aceea spun, să negociem, de aceea am început negocierile chiar cu preşedintele Van Rompuy.

Întrebare: Deci, a fost o întrevedere tête-à-tête...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu cine?

Întrebare: Cu premierul Victor Ponta.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi, în urma şedinţei comune de astăzi a Parlamentului este posibil să fie adoptată şi o rezoluţie cu privire la poziţia României la negocieri. Veţi lua în calcul o astfel de rezoluţie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aş vrea să vă spun că mă bucură faptul că probleme importante ale Uniunii - pentru că nu sunt numai ale României, se face o confuzie, că ar fi doar problema României, este o problemă a Uniunii - sunt discutate de Parlamentul României şi mi-aş dori ca eventuala dezbatere să fie una corectă şi care să nu împiedice obţinerea unui rezultat bun. Pentru că va fi dramatic dacă negocierile în desfăşurare acum sunt contrazise de vreo decizie în necunoştinţă de cauză pe care ar lua-o Parlamentul. Pe de altă parte, dacă acest lucru se va întâmpla, voi arăta documente ale Curţii Constituţionale care spun că preşedintele nu poate primi mandat de la Parlament, el este valabil pentru Guvern. Şi poate ar fi fost bine ca domnul Orban să meargă cu un mandat de la Parlament acum la Consiliul Afaceri Generale, pentru că ar fi pregătit terenul pentru poziţia din Consiliu. Nefiind, nu ştiu cu ce mandat s-a dus şi care e rostul vreunui eventual mandat. Dacă va fi o dezbatere care să-i ajute şi pe români să înţeleagă cât este de important să găsim prin negociere soluţii şi nu printr-un veto, care să ne apară incapabili de negociere, ar fi foarte bine.

Întrebare: Domnule preşedinte, spuneaţi că acest Cosiliu se va desfăşura sub semnul compromisului, că România trebuie să obţină aici un compromis, şi nu doar România, şi celelalte state participante. Şi,totodată, mai spuneaţi, şi chiar aţi spus acum că este inacceptabilă propunerea de buget a domnului Van Rompuy. Atunci România în ce limite este dispusă să facă acest compromis? Pe propunerea domnului Rompuy ar pierde 8 miliarde de euro, faţă de propunerea Comisiei, iniţială.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu mă puneţi să mă vând şi să mă duc acolo dezarmat. Cu certitudine suntem pregătiţi pentru un compromis, ştim că trebuie să facem un compromis, ştim că trebuie să-l facem cât mai mic, dar este mai bine cu buget decât fără buget.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi o singură întrebare, dacă după acest Consiliu, după ce veţi reveni în ţară, intenţionaţi sau sunteţi de acord să mergeţi în Parlament şi să informaţi Parlamentul despre negocierile care au avut loc acolo, aşa cum s-a cerut...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, dacă Parlamentul are timp, sigur că da, numai că dacă aţi observat, de ani de zile, cel puţin jumătate din Parlament nu-şi găseşte timp pentru declaraţiile mele. Însă, ce vă pot spune este că după Consiliul va trebui să informez cu maximă acurateţe ce s-a întâmplat, de altfel, că voi informa sau nu voi informa vor fi concluziile care vor face vizibil rezultatul acestui Consiliu. Ce vreau să mai înţelegeţi? Eu sunt adeptul găsirii unei soluţii şi cu acest gând plec: să avem un buget fie el şi un compromis, dar să obţinem un compromis şi Uniunea să aibă buget. Pentru că, eu vă spun acest lucru din punctul meu de vedere, gândiţi-vă cum gândeşte Marea Britanie, cum gândeşte Olanda, cum gândesc donatorii, cum gândeşte Suedia, deci donatorii văd lucrurile din cu totul alt unghi decât îl vedem noi, beneficiarii de finanţare, beneficiarii neţi. Dar, dar, dar având în vedere că la ora asta nimeni nu-i mulţumit cu propunerea făcută de preşedintele Van Rompuy, nu exclud posibilitatea să nu a ajungem la un rezultat. Dar atât timp cât nimeni nu va depune un veto, este şansa să reluăm discuţiile. Ne putem revedea, putem considera că mai avem de negociat, că mai avem de gândit, că mai avem de găsit soluţii. Deci, nu exclud posibilitatea să nu ajungem la o înţelegere, plecând de la această realitate, că nimeni nu este mulţumit: donatorii nu sunt mulţumiţi, consideră că dau bani prea mulţi în perioadă de criză, beneficiarii neţi nu sunt mulţumiţi, considerând că e prea puţin pentru a se face acea reducere de decalaje între statele dezvoltate şi statele nou intrate în Uniunea Europeană. Deci, avem această problemă. Şi v-aş atenţiona asupra unui lucru, care e bine să-l citiţi în cheia corectă: se tot vorbeşte de cele două grupuri - Better spending, în care sunt donatorii, şi Prietenii coeziunii, în care sunt beneficiarii neţi. Aţi văzut cumva o declaraţie comună după ultima întâlnire de la Bruxelles a Prietenilor coeziunii? Nici eu nu am văzut, pentru că inclusiv în acest grup sunt probleme. Sigur, e uşor să enunţi public: „Vrem bani mai mulţi pentru coeziune”. Problema este că cineva trebuie să dea aceşti bani mai mulţi şi, aşa cum v-am spus la început, tratatul stabileşte doar o limită maximă, dar nu una minimă. Aşa că, în perioadă de criză, poate că este legitim să existe o reţinere a marilor donatori la bugetul Uniunii Europene, ei având zeci de mii de oameni în stradă, unii dintre ei, ei tăind bani de la educaţie, tăind bani de la sănătate, tăind bani în bugetele lor. Şi ştiţi acest lucru şi în Italia, şi în Franţa, şi în Marea Britanie, ei reducând salariile poliţiştilor. Deci, Europa trebuie privită în realitatea ei de acum şi nu în slogane naţionaliste, pentru că nu duce nicăieri asta. Duce doar la izolare.
Întrebare: Bună ziua, domnule preşedinte! Pentru că în ultima perioadă a existat o comunicare, să zicem, mai intensă între Guvern şi Preşedinţie pe tema Consiliului European, v-aş întreba dacă Guvernul v-a făcut oficial o propunere de mandat pentru Bruxelles.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. N-am primit aşa ceva şi, sigur, ar fi trebuit să vină o propunere. Sper că aşteaptă terminarea CAG, de astăzi şi împreună să stabilim un mandat, cu nişte limite, în care mergem. Dar, sigur, mandatul nu va putea fi făcut public.

Întrebare: Aşadar, să ne mai aşteptăm astăzi la o întâlnire între dumneavoastră şi premier?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu aveţi de ce să vă aşteptaţi, pentru că nu-i nevoie. Trebuie să vină doar o hârtie cu o propunere de mandat, o voi analiza împreună cu consilierii, vom vedea ce e fezabil, ce nu e fezabil, îl aprob sau cer modificarea lui. E un procedeu clasic, care a funcţionat de opt ani, de când particip la consiliile europene.

Întrebare: Dacă în timpul negocierilor va fi nevoie să vă abateţi de la acest mandat, ce veţi face, în condiţiile în care ştiţi bine că vă veţi întoarce în ţară şi vor fi, evident, critici?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Voi face ce trebuie. Depinde cât de mare ar trebui să fie abaterea. Să ştiţi că niciodată nu m-am simţit constrâns, limitat de un mandat. A trebuit să analizez ce se întâmplă acolo, pentru că întotdeauna am participat la consilii cu un mandat pe care ni l-am formulat în cooperarea Guvern - Preşedinţie. Dar au fost situaţii în care am reuşit să ne încadrăm în mandat, au fost situaţii în care a ieşit mai bine decât în mandat, în care a ieşit mai puţin bine decât în mandat, însă ăsta este avantajul constituţional de a participa cu preşedintele, pentru că el poate revizui mandatul oricând.

Întrebare: În lumina ultimelor evenimente, cum aţi aprecia relaţia cu premierul Victor Ponta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu mă deranjează decât un singur lucru: mă deranjează afirmaţiile că preşedintele e în campanie. Oameni buni, uitaţi-vă pe toate posturile de televiziune, nu-i niciun politician care să meargă în campania asta, să meargă la televizor şi să nu vorbească de Băsescu, în general, atacându-l. Nu-i jurnalist care să nu se simtă obligat să vorbească de Băsescu, în termeni, de regulă, negativi, dar... Deci, eu sunt în campanie doar pentru că exist şi nimeni nu mă poate opri să exprim puncte de vedere care vizează România. Am vorbit de statul de drept, de abaterile majore, am vorbit de situaţia economică, am vorbit despre fonduri şi nu sunt departe de momentul la care voi decide să mă şi apăr, pentru că în fiecare zi văd că toată campania de la nivel central, ca şi în teritoriu, de altfel, se desfăşoară legat de Traian Băsescu.

Întrebare: Şi dacă-mi permiteţi, activitatea premierului, de sâmbăta trecută încoace, aţi aprecia-o ca fiind în interes naţional?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Complicat, doamnă. Vă daţi seama, dacă pentru a face o apreciere trebuie să mă gândesc şi am reţineri. Următoarea întrebare şi ultima.

Întrebare: Dacă se poate o chestiune politică şi două, trei tehnice. Chestiunea politică se referă la următorul lucru: Guvernul tocmai a aprobat, în şedinţa de Guvern, un memorandum referitor la acest mandat, în care spune aşa: „România ar trebui să folosească dreptul de veto dacă domnul Herman Van Rompuy menţine o poziţie fermă legată de reducerea lucrărilor, inclusiv pentru România, mizându-se pe renegociere în 2013”. Veţi ţine cont de această poziţie, o veţi modifica? Sau şi interesul dumneavoastră este să existe o amânare a discuţiilor până în 2013, când situaţia politică va fi (...)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Voi vedea acolo. Eu nu plec de la premisa că este bine să utilizăm dreptul de veto, ci obiectivul nostru, mai ales că anul 2013 se anunţă a fi un an de criză economică, obiectivul nostru este să avem un buget acum, dar din păcate, asta nu depinde numai de noi. Mai mult decât atât, estimez că situaţia socială la nivel european va deveni mai dificilă. Sunt unele state donatoare extrem de importante, care la anul au alegeri şi ar fi bine să evităm să ajungem cu bugetul anul viitor, pentru că atunci va exista o influenţă foarte puternică a realităţilor naţionale. Deci, cred că ar trebui să avem bugetul anul acesta, chiar dacă ar trebui să mai facem un consiliu.

Întrebare: Şi, scurt, chestiunile tehnice. V-aţi referit la „Phasing In”.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: „Phasing In-ul”, da.

Întrebare: În acest moment, din câte ştiu, propunerea preşedintelui van Rompuy arată că ar trebui avansat, dat mai departe acest termen din 2017 până în 2020.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, e convergenţa.

Întrebare: Se referea la....

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Convergenţa este împinsă la şase ani, în loc de patru ani.

Întrebare: Ok. În Tratatul României este totuşi menţionat 2017...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, „Phasing In-ul” este una, convergenţa este alta. „Phasing In-ul” este ce avem în Tratat, iar convergenţa este propunerea făcută de comisarul Cioloş de a reduce decalajele între statele cu cele mai mari subvenţii şi state cu subvenţii mai mici sau cele mai mici. Deci, convergenţa este altceva. „Phasing In-ul” trebuie respectat aici, nu avem ce discuta din punct de vedere al alocării şi într-adevăr, aveţi dreptate şi asta i-am semnalat-o deja preşedintelui van Rompuy, că nu se respectă după calculele noastre „Phasing In-ul”, dar convergenţa este altceva. Nu avem ce negocia la „Phasing In”, pentru că îl avem în Tratat. Aici, lucrurile sunt nenegociabile. Convergenţa, însă, este o chestiune nelegiferată încă la nivelul Uniunii Europene. Acest proces - pentru că noi, cu „Phasing In-ul” respectat - nu se micşorează decât nesemnificativ nivelul subvenţiei la hectar între România şi statele vechi ale Uniunii Europene şi Cioloş a propus un sistem accelerat, care să se desfăşoare în patru ani. N-aş intra să vă spun media, întrucât complicăm mai mult lucrurile. Iar preşedintele Van Rompuy nu respinge ideea de convergenţă, dar împinge procesul la şase ani, în loc de patru ani. Să vedem, poate reuşim să discutăm cinci ani, dacă nu patru. E o chestiune de negociere.

Întrebare: Dacă rămâne această abordare cu şase ani, sunteţi gata să invocaţi încălcarea Tratatului?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă nu s-a respectat „Phasing in"-ul, invocăm imediat încălcarea Tratatului. Dacă nu se respectă convergenţa, nu avem ce să invocăm pentru că nu există niciun act normativ executiv al UE, există declaraţii politice în Parlament şi în Consiliul Miniştrilor Agriculturii, dar nu sunt încă acte executive care să stabilească mecanismul de convergenţă.

Întrebare: Şi încă o chestiune, i-aţi sugerat premierului să meargă la aritmetică să vadă cât pierdem...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu i-am recomandat premierului ci oricui, cât pierdem dacă nu...

Întrebare: Dacă nu se ajunge la un compromis.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Cât pierdem, domnule preşedinte, dacă nu se ajunge la un compromis?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, rămânem pe bugetul din 2013 care se va repeta ca şi la bugetul de stat - execuţii în fiecare lună, 1/12 din... Asta ar însemna că am pierde cel puţin „Phasing in"-ul de la agricultură, şi ar fi vreun miliard, poate. Am pierde acel 15 - minim, da? În propunerea lui Van Rompuy se propune o sancţiune pentru lipsa absorbţiei fondurilor, lucru pe care noi îl respingem, dar nu-l respingem cu veto, îl respingem discutând. L-am şi informat pe preşedintele Van Rompuy. Dar admiţând prin absurd că am avea doar o creştere de 15% la coeziune, am pierde cam 15% din 19 miliarde, din 20 de miliarde, uite că sunt 3 miliarde - unul la agricultură şi 3 la coeziune, dintr-un foc, am pierde, 4 miliarde, dacă nu avem buget.

Întrebare: Urmând ca discuţiile să se reia ulterior.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Care? Dacă nu avem buget?

Întrebare: Dacă nu avem în acest moment un buget, până la sfârşitul anului.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, trebuie să se reia până la sfârşitul anului.

Întrebare: Mulţumesc foarte mult.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu plăcere.

Întrebare: Domnule preşedinte, v-aţi fi aşteptat ca astăzi să fiţi invitat în Parlament să prezentaţi punctul dumneavoastră de vedere, în calitate de reprezentant al României la Consiliul European?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi pentru că nu am fost invitat, am făcut conferinţa asta de presă. Voi sunteţi parlamentul meu. Bine. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună!
Departamentul de Comunicare Publică