30 iunie 2022

Declaraţiile de presă comune ale Preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 15 iunie 2022, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, declaraţii de presă comune cu Preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor Preşedintelui României:

„Bună ziua!

Sunt deosebit de bucuros să îl am astăzi ca oaspete pe Preşedintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Vizita dumneavoastră, domnule Preşedinte, şi consultările substanţiale pe care tocmai le-am încheiat sunt o nouă dovadă a relaţiei bilaterale excelente, de Parteneriat Strategic autentic, dintre ţările noastre.

Bine ai venit, dragă Emmanuel!

Inclusiv pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Federaţiei Ruse în Ucraina, cooperarea noastră pe linie de securitate a cunoscut, în ultima perioadă, o intensificare deosebită, şi, pot să spun, foarte bine-venită.

Vă mulţumesc – şi cu acest prilej – pentru prezenţa militarilor francezi în România şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al Grupului de luptă NATO din ţara noastră, a cărui operaţionalizare cât mai rapidă reprezintă o prioritate de prim rang.

De altfel, un loc aparte în discuţiile noastre l-a avut pregătirea Summitului NATO de la Madrid, care va adopta decizii esenţiale pentru viitorul Alianţei şi pentru securitatea noastră comună.

Astfel, am discutat, cu prioritate, despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, mai ales, sigur, la Marea Neagră, despre noul Concept Strategic, despre susţinerea partenerilor Alianţei şi perspectivele aderării Suediei şi Finlandei.

Evident, am discutat cu Preşedintele Macron despre preocuparea noastră faţă de continua deteriorare a situaţiei umanitare din Ucraina. Am prezentat măsurile luate de România pentru refugiaţii ucraineni care vin în România, precum şi sprijinul pe care îl acordăm Ucrainei, inclusiv prin hub-ul de la Suceava, pe care şi Franţa l-a utilizat în mod intensiv.

O altă temă de interes comun prioritar pentru România şi Franţa, pe care am abordat-o în cadrul discuţiilor, a fost asigurarea securităţii alimentare la nivel global, care este profund afectată de blocada impusă abuziv de Rusia porturilor ucrainene, ceea ce împiedică cerealele din această ţară să ajungă în multe state din diverse regiuni ale lumii.

România depune eforturi susţinute, multidimensionale, în sprijinul Ucrainei, prin oferirea de rute pentru exportul de cereale, inclusiv prin Portul Constanţa de la Marea Neagră şi prin porturile româneşti de la Dunăre. Autorităţile noastre caută soluţii integrate pentru a face acest tranzit cât mai eficient, inclusiv cu sprijinul partenerilor noştri externi. Am stabilit, astfel, împreună cu domnul Preşedinte să cooperăm apropiat pentru realizarea acestui obiectiv.

De asemenea, am discutat şi despre sprijinul substanţial pe care România şi Franţa îl acordă Republicii Moldova.

Mă bucur că, după vizita de acum în România, domnul Preşedinte va ajunge la Chişinău şi, în acest context, am discutat despre cum putem ajuta Republica Moldova să facă faţă multelor provocări cu care se confruntă ca urmare a crizei de securitate generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

O importantă iniţiativă în acest scop o reprezintă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova pe care România, Franţa şi Germania au lansat-o, la Berlin, în aprilie, şi am abordat pregătirile pentru conferinţa de follow-up pe acest subiect pe care România o va găzdui în această vară.

În planul cooperării europene, am salutat rezultatele Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, din acest semestru, într-un context european securitar, economic şi social dificil.

Am abordat şi tema securităţii energetice, inclusiv din perspectiva evoluţiilor din Ucraina şi a deciziilor strategice ale Uniunii Europene de eliminare a dependenţelor noastre de Federaţia Rusă. Am subliniat că România este pregătită să-şi asume un rol activ în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii şi va depune toate eforturile pentru a asigura rezilienţa sectorului energetic pe termen lung.

Am avut o discuţie cuprinzătoare cu Preşedintele Macron şi cu privire la perspectivele extinderii spaţiului Schengen şi am explicat aşteptarea legitimă a României cu privire la aderare. Am subliniat că extinderea spaţiului Schengen va contribui la consolidarea securităţii şi a rezilienţei Uniunii în ansamblul său şi la întărirea competitivităţii Pieţei Unice, în beneficiul cetăţenilor europeni.

Am exprimat încrederea că vom putea conta pe sprijinul Franţei pentru deblocarea procesului de aderare a ţării noastre la Schengen.

În legătură cu recentele cereri de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, am subliniat sprijinul nostru puternic pentru integrarea europeană a acestor state. În viziunea României, cei trei aspiranţi trebuie să beneficieze de cadrul optim de derulare a proceselor de reformă şi de o abordare unitară, în conformitate cu propriile merite şi cu progresele înregistrate în procesele de reformă. Am susţinut importanţa unui semnal politic clar privind hotărârea Uniunii Europene de a se angaja cu partenerii pe un traseu ambiţios pro-european, care să fie adoptat la Consiliul European din această lună, din iunie.

Cu privire la Balcanii de Vest, am reafirmat sprijinul României pentru adoptarea cât mai curând a deciziei de lansare a negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord.

În încheiere, doresc să îi mulţumesc domnului Preşedinte pentru vizită şi pentru cadrul deschis în care am discutat.

Am convingerea că dialogul nostru dens şi eficient va continua, astfel încât să reuşim, împreună, să contribuim în mod substanţial la gestionarea crizelor multiple cu care ne confruntăm şi să identificăm soluţii menite să protejeze şi să consolideze siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor noştri.

Vă mulţumesc!”

*

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: Pentru domnul Preşedinte Iohannis, aţi afirmat ceva mai devreme poziţia României cu privire la aspiraţiile europene ale Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Aş dori să vă întreb dacă în cursul consultărilor dumneavoastră cu domnul Preşedinte Macron şi cu alţi lideri din Consiliul European se întrevede totuşi un consens cu privire la candidaturile eventuale ale acestor trei ţări la aderare.

Preşedintele României: În ce priveşte solicitarea de aderare a Ucrainei, a Moldovei şi a Georgiei, această chestiune a fost discutată în repetate rânduri şi este de aşteptat ca până la sfârşitul acestei luni să avem o decizie. Comisia lucrează pe această speţă, Preşedinţia franceză este extrem de implicată şi, după părerea mea, sunt şanse să finalizăm discuţia la sfârşitul lui iunie în Consiliu. Eu nu pot să vorbesc decât în numele meu şi al României, am spus-o şi o voi repeta: după părerea mea, statutul de candidat trebuie acordat cât se poate de repede. Este o soluţie care ar fi corectă moral, o soluţie care ar fi corectă economic şi este o soluţie care ar fi corectă din punct de vedere securitar. Vom încerca – Preşedintele Macron şi cu mine am discutat in extenso astăzi această speţă – vom încerca să găsim o soluţie care este fezabilă şi sustenabilă.

Jurnalist: Domnule Preşedinte Iohannis, geografia ne forţează să jucăm un rol important în stoparea declanşării crizei alimentare pe planetă. Cât de avansate sunt ceea ce însemnă lucrările la infrastructură având în vedere că în momentul de faţă Ucraina spune că nu transportăm suficient din cauza ruşilor?

Preşedintele României: În ceea ce priveşte transportul cerealelor din Ucraina înspre pieţele internaţionale, este clar că ne confruntăm cu o provocare logistică de o amploare epică. România este hotărâtă să joace un rol pozitiv în soluţionarea acestei chestiuni şi, pentru a găsi cele mai bune soluţii logistice, practice, deja Premierul Ciucă a constituit un comitet interministerial şi se lucrează intens la găsirea unor soluţii. Trebuie să vedem prima dată unde ne aflăm. Aceste trasee logistice, această întreagă logistică de transport de capacitate mare în momentul acesta nu există. Noi suntem în situaţia să dezvoltăm, nu chiar de la zero, dar de la un nivel destul de redus la un nivel foarte înalt capacităţile de transport. Pentru asta este nevoie să punem în practică rapid anumite proiecte de infrastructură. De exemplu, să aducem o linie de gabarit mare până într-un port, probabil în zona Galaţi. Este nevoie de a înlesni procedurile pe Dunăre, transportul cu barje pe Dunăre şi aşa mai departe. Este nevoie de a creşte semnificativ capacitatea Portului Constanţa pentru a transborda cantităţi importante de cereale, şi multe, multe alte lucruri. Acum, în momentul în care vorbim, deja România joacă un rol semnificativ. Am transportat sute de mii de tone de grâu din Ucraina spre Constanţa şi de acolo spre pieţele lumii, dar, evident, este nevoie de o creştere semnificativă a acestei capacităţi şi suntem, împreună cu partenerii, dispuşi şi interesaţi să dezvoltăm rapid aceste căi.

Departamentul Comunicare Publică

Sursa foto latimes