6 octombrie 2022

Declaraţiile de presă comune ale Preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda

Distribuie pe rețelele tale sociale:

 

Declaraţiile de presă comune ale Preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la finalul Summitului Formatului Bucureşti 9 (B9)

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut vineri, 10 iunie 2022, la Palatul Cotroceni, declaraţii de presă comune cu Preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la finalul Summitului Formatului Bucureşti 9 (B9).

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiei de presă a Preşedintelui României:

„Bună ziua!

Domnule Preşedinte Duda, dragă Andrzej,

Doamnelor şi domnilor,

Am avut deosebita onoare de a găzdui, din nou, la Palatul Cotroceni, după reuniunea de anul trecut şi cea din 2015, Summitul Formatului Bucureşti/B9, format pe care l-am lansat împreună cu Preşedintele Republicii Polone, domnul Andrzej Duda.

Doresc să îi mulţumesc, în mod special, Preşedintelui Duda că a fost prezent la Bucureşti astăzi pentru a prezida împreună cu mine această reuniune importantă, precum şi celorlalţi şefi de stat care au venit azi la Bucureşti sau care din motive obiective au participat online.

În mod regretabil, domnul Secretar General Stoltenberg nu a mai putut fi astăzi prezent fizic alături de noi, la Bucureşti, din motive pe care le cunoaşteţi, dar participarea sa online şi implicarea sa constantă şi activă în discuţiile B9 reprezintă un indicator clar al atenţiei şi al angajamentului NATO faţă de aliaţii săi, precum şi o dovadă a relevanţei şi a utilităţii acestui Format pentru întreaga Alianţă.

Bucureşti 9 este un format care a devenit cu atât mai necesar în aceste momente în care ne confruntăm, la graniţa Alianţei Nord-Atlantice, cu un conflict deschis care generează pierderi de vieţi omeneşti şi propagă instabilitate şi insecuritate în regiune şi în întregul spaţiu euroatlantic.

Încă de la începutul ostilităţilor, la 24 februarie, aliaţii din Europa Centrală şi de Est, parte a Formatului B9, au menţinut un dialog şi o coordonare strânsă, iar seria de reuniuni desfăşurate până în prezent demonstrează în mod categoric valoarea adăugată a Formatului B9.

B9 este un cadru esenţial pentru coagularea şi proiectarea unor poziţii comune, articulate, privind teme importante pentru securitatea Flancului Estic şi cea euroatlantică. Este, alături de partenerii noştri din Statele Unite şi împreună cu aliaţii NATO, o evidenţă că asigurăm un dialog aplicat cu privire la implicaţiile profunde ale invaziei militare ruse pentru securitatea noastră, pentru stabilitatea euroatlantică şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli.

Preşedintele Statelor Unite, domnul Joe Biden, ne-a transmis mesajul său de apreciere faţă de Formatul nostru, reiterând angajamentul de neclintit al Statelor Unite pentru securitatea tuturor aliaţilor, inclusiv, evident, a celor din B9, precum şi pentru articolul 5 al Tratatului de la Washington.

Astăzi ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura şi livra, în mod concret, securitate pentru cetăţenii noştri, în această realitate fundamental schimbată. Aşadar, am avut astăzi un schimb de opinii de substanţă cu privire la evoluţiile recente de securitate, dar şi privind răspunsul aliat la acestea – mai ales în pregătirea deciziilor de la Summitul NATO de la Madrid.

Dialogul de astăzi a evidenţiat, o dată în plus, angajamentul nostru ferm de a contribui activ la realizarea obiectivelor NATO.

Am subliniat, şi în acest context, necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat şi realist, noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor din prezent şi din viitor.

Apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. Legătura transatlantică şi Articolul 5 al Tratatului de la Washington fac din NATO cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, iar în contextul actual acestea sunt mai relevante ca oricând.

Am examinat stadiul de implementare a deciziei pe care am luat-o la întâlnirea liderilor NATO de pe 24 martie cu privire la transformarea posturii Aliate pe Flancul Estic. Am reiterat că amplul proces de adaptare a Alianţei pentru viitor trebuie să înceapă cu regândirea profundă a posturii NATO de descurajare şi apărare, dar pe termen lung.

Trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă şi pregătită să răspundă în mod eficient şi calibrat ameninţărilor cu care se confruntă. Este necesar ca Alianţa să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat.

Rezultatul pe care îl urmărim este o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară şi coerentă, robustă, credibilă şi sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă ameninţărilor Rusiei. Acţionăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârşitul acestei luni.

Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de descurajare şi apărare trebuie să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei.

În acelaşi timp, un alt subiect important abordat în cadrul discuţiilor a fost acela al consecinţelor multiple pe care războiul le generează, nu doar din perspectiva de securitate, ci şi în plan umanitar şi economic. În acest sens, un accent deosebit a fost pus pe nevoia de a sprijini, în continuare, Ucraina şi poporul ucrainean. Am reiterat, cu această ocazie, faptul că România a depus eforturi susţinute pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar şi Republica Moldova. Am subliniat, şi în acest context, importanţa demersurilor pentru asigurarea securităţii alimentare, domeniu în care România deja oferă un sprijin consistent. De asemenea, am susţinut perspectiva consolidării relaţiilor NATO cu partenerii din regiune, profund expuşi la presiunile şi agresiunea Rusiei. Totodată, am exprimat susţinerea fermă a României pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Aderarea acestor state va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic.

Pe baza viziunii noastre comune privind schimbările din mediul de securitate şi a imperativului ca Alianţa să aibă o reacţie pe măsura acestora, vom continua coordonarea strânsă pentru a identifica şi promova cele mai bune soluţii pentru consolidarea NATO pe termen lung.

La finalul Summitului nostru am adoptat o Declaraţie Comună care reflectă poziţia noastră.

Domnule Preşedinte Duda, dragă Andrzej, ai cuvântul.”

Departamentul Comunicare Publică

Sursa foto Administratia Prezidentiala