29 iunie 2022

Declaraţiile de presă comune susţinute de Preşedintele României, Klaus Iohannis, cu Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut joi, 3 martie 2022, la Palatul Cotroceni, declaraţii de presă comune cu Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declaraţiilor Preşedintelui României:

Bună ziua! Welcome, President von der Leyen!

Doresc să mulţumesc Preşedintei Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen, pentru prezenţa sa în România, în aceste momente atât de dificile pentru întreaga regiune.

Totodată, vreau să transmit aprecierea României pentru efortul susţinut al Comisiei Europene şi al Preşedintei von der Leyen personal în ceea ce priveşte asigurarea unităţii şi a coordonării la nivel european, cu statele membre şi împreună cu aliaţii strategici – Statele Unite ale Americii, NATO, Canada, atât în ceea ce priveşte adoptarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse şi a Belarusului, cât şi cu privire la acordarea de ajutor Ucrainei pe multiple paliere.

Ne aflăm într-o situaţie fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală şi neprovocată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar şi cea transatlantică este puternic ameninţată.

Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean, care luptă pentru libertate şi rezistă sub tirurile ucigaşe ale unui invadator.

Am discutat, în acest sens, intensificarea sprijinului, mai ales umanitar, către Ucraina.

Vreau să îi mulţumesc Preşedintei Comisiei Europene pentru susţinerea acordată pentru înfiinţarea pe teritoriul României a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub umanitar, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. Lucrăm împreună pentru operaţionalizarea cât mai rapidă a acestui centru.

În ceea ce priveşte situaţia refugiaţilor de la frontiere, Preşedinta Comisiei Europene ştie că România va depune toate eforturile posibile pentru a acorda ajutor oricărui refugiat din calea războiului din Ucraina.

România intenţionează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxul masiv de refugiaţi din Ucraina, respectiv Fondul pentru azil, migraţie şi integrare şi Fondul pentru gestionarea frontierelor şi viză.

De asemenea, ne vom coordona şi cu celelalte state membre ale Uniunii Europene şi cu alţi parteneri şi organizaţii internaţionale.

Doamna Preşedintă Von der Leyen m-a informat despre demersurile de a creşte securitatea energetică a Uniunii. Acesta este un obiectiv strategic pentru noi toţi. Interconectarea, importurile de gaze naturale lichefiate, investiţiile masive în regenerabile şi în sectorul nuclear civil trebuie să fie sprijinite în continuare.
Pentru noi, aceste aspecte legate de energie sunt extrem de importante şi am discutat pe larg cu doamna Preşedintă aceste chestiuni.

Este nevoie de o abordare pe termen scurt, pentru a garanta aprovizionarea cu energie a tuturor statelor membre ale Uniunii. Este nevoie de o abordare pe termen mediu pentru a avea energie suficientă în aşa fel încât preţurile să nu explodeze şi să nu fie sufocată economia europeană.

În cazul nostru, evident, trebuie să avem grijă ca aceste preţuri să nu sufoce economia românească.

Şi, da, avem nevoie de o abordare pe termen lung. Este clar, şi subliniez, este clar că dependenţa Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie terminată! Este nevoie să insistăm mai mult şi mai bine pe surse energetice alternative, şi am găsit înţelegere totală când am spus că, pentru România, decizia este clară, trebuie să trecem spre independenţă energetică prin investiţii în regenerabile şi în sectorul nuclear civil.

În acest sens, se vede practic imediat cât de important a fost Actul Delegat aprobat şi propus de Comisie cu privire la Taxonomia gazului şi energiei produse în centrale nucleare, pentru a garanta o tranziţie bună spre o economie verde. Şi mulţumesc mult pentru această abordare pe care am avut-o în comun!

Am discutat modalităţile concrete, în afară de aceste chestiuni importante, de a acorda sprijin Republicii Moldova, care şi ea se confruntă cu un val crescut de refugiaţi, dar şi cu alte dificultăţi economice sau în domeniul energetic.

România va continua să lucreze îndeaproape cu Comisia Europeană. Unitatea, coordonarea şi reacţia rapidă pentru a ajuta Ucraina sunt principalele noastre atuuri în aceste momente atât de grele pe care le trăim cu toţii.

Vă mulţumesc şi, doamna Preşedintă, vă dau cuvântul!

Sesiune de întrebări şi răspunsuri:

Jurnalist: A fost instituit acel coridor umanitar pentru Ucraina, când va fi el operaţionalizat, cum funcţionează exact şi care este implicaţia României? Iar, despre acel hub internaţional, aţi spus că se lucrează ca el să fie operaţionalizat cât mai curând, este o chestiune de zile, cam când să ne aşteptăm ca el să funcţioneze?

Preşedintele României: Este important de ştiut că acest centru va fi un centru mare. Acest centru va permite centralizarea ajutoarelor şi trimiterea lor şi în Ucraina, dar, după părerea mea, şi în Republica Moldova. Cum a spus foarte bine doamna Preşedinte, acest centru va funcţiona destul de mult timp. Noi credem că, din păcate, situaţia în Ucraina se va degrada în continuare, iar nevoia de ajutor va creşte semnificativ.

În acest sens, vom lucra cu siguranţă în etape şi vom lucra împreună cu Comisia. Este un centru de logistică pentru ajutor umanitar care se va institui sub umbrela RescEU, deci sub umbrela ajutorului umanitar european. România va juca, evident, rolul de gazdă.

Vom avea cea mai mare parte a sarcinilor pe care le vom îndeplini. Va începe să lucreze în etape, vom începe de la un centru care primeşte primele ajutoare şi se va dezvolta în continuare.

În final, va fi o întreprindere foarte mare şi foarte complicată, fiindcă va lucra cu toţi actorii implicaţi în ajutor umanitar. Acelaşi lucru este valabil şi pentru coridorul pe care se vor livra aceste ajutoare. Acest coridor va necesita negocieri şi cu autorităţile centrale din Ucraina şi cu autorităţile locale, dar şi cu cei care sunt acolo în stare de război, fiindcă aceste ajutoare, în definitiv, trebuie să ajungă şi în zonele unde există activitate militară şi unde civilii, de obicei, sunt în mare nevoie de ajutoare din afară.

Aceste lucruri vor fi foarte complicate şi, până când acest centru va funcţiona la capacitate nominală, cu siguranţă vor trece câteva săptămâni, dar noi începem practic de astăzi pregătirile, doamna Preşedinte a venit cu experţi de la Bruxelles şi, împreună cu oamenii noştri, vom începem să lucrăm la aceste lucruri.

Comunicat de presă – Administraţia Prezidenţială