21 septembrie 2021

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi a crescut cu 2,74 miliarde de euro în primele cinci luni ale acestui an

Distribuie pe rețelele tale sociale:

În ianuarie – mai 2021pcontul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 947 milioane euro, comparativ cu 3 207 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2020. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 130 milioane euro, balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 287 milioane euro, respectiv cu 72 milioane euro, iar balanța veniturilor primare și-a transformat excedentul în deficit.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
ianuarie – mai 2020 ianuarie – mai 2021p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 37 089 40 296 -3 207 43 913 49 860 -5 947
A. Bunuri şi servicii 31 414 35 366 -3 952 38 185 43 339 -5 154
a. Bunuri 21 953 29 522 -7 569 28 160 36 859 -8 699
b. Servicii 9 461 5 844 3 617 10 025 6 480 3 545
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 020 62 958 969 71 898
– transport 2 648 1 098 1 550 2 920 1 226 1 694
– turism – călătorii 534 1 230 -696 618 1 362 -744
– alte servicii 5 259 3 454 1 805 5 518 3 821 1 697
B. Venituri primare 3 386 3 277 109 3 475 4 617 -1 142
C. Venituri secundare 2 289 1 653 636 2 253 1 904 349

p – date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 432 milioane euro (comparativ cu 758 milioane euro în perioada ianuarie – mai 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2 340 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 92 milioane euro.

În perioada ianuarie – mai 2021, datoria externă totală a crescut cu 1 057 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 92 193 milioane euro la 31 mai 2021 (72,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,7 la sută față de 31 decembrie 2020;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 mai 2021 nivelul de 34 791 milioane euro (27,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,1 la sută față de 31 decembrie 2020.

 

Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă Serviciul datoriei externe, 5 luni 2021p
Sold la 31.12.2020 Sold la 31.05.2021p
I. Datoria externă pe termen lung 92 826 92 193 6 645
I.1. Datoria publică 57 527 57 782 2 058
I.1.1. Datoria publică directă 57 307 57 574 2 038
I.1.2. Datoria garantată public 220 208 20
I.2. Datoria negarantată public,
din care:
34 139 33 244 4 587
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 137 177 1
I.3. Datoria autorităţii monetare,
din care:
1 160 1 167 0
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 160 1 167 0
II. Datoria externă pe termen scurt 33 101 34 791e 35 296e
Total datorie externă (I+II) 125 927 126 984 41 941

e – date estimate
p – date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4 la sută în perioada ianuarie – mai 2021, comparativ cu 20,1 la sută în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 mai 2021 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2021 a fost de 84,8 la sută, comparativ cu 90,7 la sută la 31 decembrie 2020.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-u Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Datele care au drept sursă cercetările statistice realizate de BNR, respectiv Comerțul internațional cu servicii și Investițiile străine directe, pot fi afectate de efectele pandemiei care, în plan statistic, s-au concretizat în restrângerea eșantioanelor de raportori și în extinderea corespunzătoare a ponderii estimărilor interne.
  3. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.
  4. 4. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 4.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 4.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 4.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 4.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  5. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  6. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente (conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).
  7. Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MF și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți – calculate la valoarea de piață. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenți este estimat ca diferență între soldul emisiunilor efectuate de Administrația Publică și soldul deținerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituționale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât și în numele clienților pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările și completările ulterioare.
  8. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MF și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.
  9. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  10. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  11. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).