25 mai 2022

Deficitul de creștere la copii este subdiagnosticat

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Deficitul de hormon de creștere la copii reprezintă o situație medicală complexă care se manifestă diferit de la pacient la pacient. Creșterea în înălțime este un fenomen amplu, determinat de factori genetici și medicali (sistemul endocrin/ hormonii și eventualele boli cronice), dar și de mediu, precum alimentația și somnul. Prezența unei întârzieri de creștere care nu este diagnosticată și tratată corespunzător poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mai ales mintale a copilului.

Subdiagnosticare și nevoia de mai multe informații despre această afecțiune

Conform unui studiu Ipsos realizat pe un eșantion de 500 de părinți, majoritatea părinților sunt conștienți de problema deficitului de creștere la copii. Cu toate acestea, în România, conform studiului, 2 din 5 părinți nu știu despre existența unui tratament pentru tulburările endocrine care cauzează deficit de creștere la copii.
De asemenea, majoritatea medicilor participanți la un alt studiu Ipsos pe un eșantion de 100 de medici de familie și pediatri consideră că deficitul de creștere la copii este subdiagnosticat și că părinții ar avea nevoie de mai multe informații despre această afecțiune.
Doar unul din trei medici participanți la studiu consideră că diagnosticul de deficit de creștere îi îngrijorează foarte mult pe părinți.

”Consultațiile de rutină la copii efectuate de către medicii de familie și medicii pediatri sunt foarte importante în identificarea unei întârzieri în creștere, diagnosticul și tratamentul unei tulburări de creștere urmând a fi stabilite de către medicul specialist endocrinolog. Odată ce a fost identificată cauza, medicul endocrinolog va putea oferi soluții terapeutice adaptate fiecărui caz”, a declarat Doamna Profesor Universitar Dr. Cătălina Poiană, Președintele Societății Române de Endocrinologie.

Impactul pandemiei asupra diagnosticării

Întrebați cum au perceput părinții efectele pandemiei față de regularitatea cu care un pacient merge la control, mai mult de jumătate dintre părinții participanți la studiu (55%) estimează că în timpul perioadei de pandemie numărul consultațiilor la medic pentru evaluare generală sau control a scăzut.
În cazul copiilor cu vârsta de până la 12 luni, jumătate din medici au confirmat o scădere a numărului de vizite la medic, în timp ce în cazul copiilor mai mari, scăderea numărului de vizite a fost confirmată de majoritatea medicilor.
3 din 4 medici declară că în perioada pandemiei, părinții preferă metodele de consultații alternative (telemedicina), astfel încât mulți dintre medici nu văd copilul în cabinet și nu au posibilitatea să facă măsurători.
“Știm că numeroși părinți s-au ferit în această perioadă să-și ducă copiii la spital pentru controale de rutină sau monitorizări periodice ale unor boli cronice, din dorința de a-i proteja cât mai mult de o posibilă infecție cu virusul SARS-CoV-2. Însă, diagnosticarea deficitului de creștere la copii și începerea tratamentului adecvat într-un timp cât mai scurt, sunt esențiale pentru sănătatea fizică și emoțională a acestora. Este esențial ca măsurătorile să fie realizate corect și ulterior părinții să caute sprijin medical pentru copiii lor, pentru că există soluții”, a declarat Thodoris Dimopoulos, CEO Sandoz.

Deficitul de hormon de creștere este o boală rară, o afecțiune cu prevalență între 1/3-4.000 și 1/ 10.0004,5. Deficitul poate fi prezent de la naștere (congenital) din cauza unor mutații genetice sau anomalii structurale, dobândit pe parcursul vieții în urma unor infecții, traumatisme, tumori, intervenții chirurgicale, iradieri sau de cauză necunoscută (idiopatic)6. Clinic, deficitul de hormon de creștere se manifestă prin întârzierea creșterii în înălțime (statură joasă) și în dezvoltarea organismului. Copilul cu statură joasă este la risc de hărțuire, imaturitate socială și stimă de sine scăzută 7. Când ajunge la vârsta de adult, consecințele sunt atât de ordin psihologic (stimă de sine scăzută, depresie, anxietate), cât și metabolice (alterarea compoziției corporale, osteoporoză, masă musculară redusă, creșterea ponderii țesutului adipos în defavoarea celui muscular, rezistența crescută la insulină, lipidele serice crescute).8,9 Recunoaşterea precoce a afecțiunii permite un tratament eficient, ducând la o talie finală cât mai apropiată de talia țintă genetică. Tratamentul adecvat cu hormon de creștere ar trebui inițiat imediat după diagnosticare, obiectivele acestuia fiind normalizarea taliei în copilărie, atingerea potențialului genetic de creștere, normalizarea compoziției corporale și echilibrarea metabolismului micului pacient.10

”Efectuarea constantă a măsurătorilor poate contribui semnificativ la diagnosticarea precoce a copiilor cu deficit de hormon de creștere. Tratamentul corespunzător este esențial pentru atingerea obiectivului terapeutic și creșterea calității vieții copiilor. Rolul medicilor de familie și al medicilor pediatri este astfel esențial pentru un diagnostic stabilit cât mai devreme și indicarea tratamentului adecvat de către medicul endocrinolog. De asemenea, părinții au un rol important în acest demers – se recomandă măsurarea copilului, cel puțin o dată la 6 luni și prezentarea la medic atunci când aceștia observă o stagnare sau întârziere a creșterii copilului.” – a declarat Doamna Profesor Universitar Dr. Cătălina Poiană, Președintele Societății Române de Endocrinologie

Calculator online pentru măsurarea copilului

1 din 2 părinți nu cunoaște detalii despre graficele de creștere pentru copii. Greutatea și înălțimea copiilor trebuie monitorizate constant, chiar și după împlinirea vârstei de 1 an și până la oprirea creșterii și comparate cu valorile din graficele standard de creștere. Datele de referință specifice sexului pentru înălțime, circumferința capului și greutate, au fost publicate pentru mai multe țări din lume, pentru mai multe subpopulații etnice și pentru cele mai frecvente tulburări genetice (sindrom Down, sindrom Turner, acondroplazie etc). Din 2019, există și în Romania aceste grafice raportate la populația pediatrică a țării noastre, părinții putând să măsoare copilul online doar introducând date simple precum sex, înălțime, greutate, talie. aici.

Surse:
• https://www.childrenshospital.org/conditions-and-treatments/conditions/g/growth-hormone-deficiency/symptoms-and-causes)
• Studiu Ipsos realizat pe un eșantion de 500 de părinți, în februarie 2021, la nivel național
• Studiu Ipsos realizat pe un eșantion de 100 de medici, în martie 2021, la nivel național
• Stanley T. Diagnosis of growth hormone deficiency in childhood. Curr Opin Endocrinol Diabetes Obes. 2012 Feb;19(1):47-52;
• Dattani M., Kumaran A. Growh Hormone Deficiency – Difficulties in Diagnosis and Management. Eur. Endocrinol., 2008; 4(2):90-2;
• Bozzola M, Meazza C. Growth Hormone Deficiency: Diagnosis and Therapy in Children. In: Restricted Growth – Clinical, Genetic and Molecular Aspects. InTech; 2016.
• Cohen P, Rogol AD, Deal CL et al. Consensus Statement on the Diagnosis and Treatment of Children with Idiopathic Short Stature: A Summary of the Growth Hormone Research Society, the Lawson Wilkins Pediatric Endocrine Society, and the European Society for Paediatric Endocrinology Workshop. J Clin Endocrinol Metab. 2008, 93, 4210-4217;
• Snyder P, Cooper D, Martin Kathrin A. Growth hormone deficiency in adults – UpToDate (https://www.uptodate.com/contents/growthhormone- deficiency-in-adults)
• Bradley S. Miller. Growth Hormone Deficiency (www.magicfoundation.org/);
• . Wit JM, van Unen H. Growth of infants with neonatal growth hormone deficiency. Arch Dis Child. 1992 Jul;67(7):920-4;