10 august 2022

Delegația României participă în perioada 13-14 iulie la Consiliul de Mediu, care are loc la Praga

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Secretarul de stat Ionut Sorin Banciu conduce delegația României la reuniunea informală a miniștrilor mediului din Statele Membre UE, care are loc în perioada 13-14 iulie 2022, în Praga, Republica Cehă. Evenimentul reunește miniștrii mediului din Uniunea Europeană și este organizat sub egida Președinției cehe a Consiliului UE.
Temele abordate în cadrul reuniunii vizează Cadrul global privind biodiversitatea post-2020, impactul războiului din Ucraina asupra mediului, adaptarea la schimbările climatice (protecția solului, naturii și apei), negocierile internaționale în domeniul climei și fișa de parcurs către COP 27, care va avea loc în Egipt în perioada 6-18 noiembrie 2022.
Legat de Cadrul global privind biodiversitatea post-2020, demnitarul român a punctat: „Lumea are nevoie urgentă de o schimbare pentru a inversa pierderea biodiversității și 2022 reprezintă oportunitatea majoră de a face această schimbare. Ar trebui stabilit un cadru solid pentru perioada de după 2020, cu obiective specifice, măsurabile, ambițioase, realiste, pentru a inversa declinul biodiversității. De asemenea, considerăm că, în timpul negocierilor privind COP, ar trebui să insistăm asupra includerii unui obiectiv de protecție a 30% din sol și oceane, în conformitate cu angajamentul nostru. În acest sens, trebuie să jucăm un rol activ în procesul de negociere internațională pentru a facilita adoptarea acestui cadru global privind biodiversitatea după 2020. Îndeplinirea obiectivelor sale va necesita o cooperare mai strânsă cu partenerii internaționali, sprijin sporit, finanțare și eliminarea treptată a subvențiilor dăunătoare biodiversității. De asemenea, considerăm că este necesară o abordare a întregului guvern și a societății, cu un angajament puternic din partea tuturor actorilor și sectoarelor, pentru a atinge viziunea din 2050. Prin urmare, integrarea biodiversității ar trebui inclusă în acest cadru global privind biodiversitatea. Totodată, protejarea și refacerea biodiversității este singura modalitate de a păstra calitatea și continuitatea vieții umane pe Pământ”.
.
În ceea ce privește impactul războiului din Ucraina asupra mediului, secretarul de stat a apreciat ratificarea de către Ucraina a Convenției de la Aarhus și a Convenției de la Espoo, inclusiv protocoalele asociate: „Salutăm, de asemenea, inițiativa Ucrainei de a publica informații privind incidentele de mediu cauzate de conflictul armat, accesul rapid la informații fiind un element esențial în limitarea zonei afectate și implementarea măsurilor de protecție a mediului într-un timp adecvat. Estimarea impactului războiului asupra mediului va fi cel mai probabil posibilă în timp de pace, când va fi necesară o evaluare amănunțită a impactului general asupra mediului pentru a identifica prioritățile și a oferi o bază pentru planificarea curățării, precum și a restaurării și reconstrucției. Acum, poate începe o discuție tehnică pentru a evalua impactul războiului din Ucraina. Dorim să subliniem faptul că, de asemenea, este posibil să fie mai urgent să evaluăm impactul local asupra calității mediului, atât asupra calității vieții oamenilor, cât și asupra ecosistemelor în ansamblul lor. În calitate de stat vecin, cu cea mai lungă graniță comună cu Ucraina, România susține ferm implicarea sa directă în viitoarea reconstrucție și refacere verde a Ucrainei după încheierea războiului”.
În intervenția sa pe tema adaptării la schimbările climatice, demnitarul român subliniat că soluțiile de restaurare a naturii și cele bazate pe natură pot contribui la prevenirea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare, reprezentând, în același timp, măsuri de adaptare adecvate, sigure, durabile și ecologice.
Totodată, secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu a amintit măsurile și strategiile pe care România le are în vedere în vederea adaptării la schimbările climatice: integrarea considerațiilor privind schimbările climatice în conservarea biodiversității, elaborarea planurilor regionale de gestionare a biodiversității, dezvoltarea și implementarea sistemelor naționale de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale,restaurarea vegetației, utilizarea durabilă a resurselor naturale și activități de cercetare și dezvoltare.
„Salutăm prevederile noii strategii de adaptare a UE și ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030, care încurajează schimburile de cunoștințe și informații, promovând în același timp conservarea și restaurarea ecosistemelor și punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură.Solul are un rol important pentru dezvoltarea economică și socială, precum și un rol crucial în asigurarea apei curate și protejarea ecosistemelor, contribuind în același timp la rezistența la schimbările climatice. Prin urmare, în ceea ce privește viitoarea propunere privind sănătatea solului, considerăm că includerea elementelor cheie legate de conservarea și restaurarea solului și a orientărilor pentru agricultură, utilizarea terenurilor și silvicultură reprezintă elemente importante care sunt complementare cu dispozițiile noii strategii de adaptare a UE și ale Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030. Dorim să vă asigurăm de angajamentul României de a-și continua acțiunile de adaptare la schimbările climatice, consolidând în același timp rezistența la schimbările climatice și contribuind la reducerea vulnerabilității la schimbările climatice”, a subliniat demnitarul.
Pe tema negocierilor internaționale în domeniul climei, poziția României a subliniat că pentru reducerea decalajului de emisii până la limita de 1,5 grade Celsius, este necesar ca toate țările de la COP27 să țină seama de raportul IPCC și să-și alinieze strategiile pe termen lung și planurile naționale de adaptare cu cele mai cu cele mai recente descoperiri științifice.
„Un succes pentru UE în cadrul COP27 ar fi inițierea lucrărilor privind alinierea fluxurilor financiare la obiectivele climatice, astfel cum se prevede la articolul 2.1 litera (c) din Acordul de la Paris.
În contextul unei crize alimentare globale, COP27 va acorda probabil o importanță deosebită unei tranziții juste, securității alimentare și, cel mai important, pierderii și deteriorării . UE ar trebui să se asigure că deciziile vor aborda problemele identificate în timpul dialogului de la Glasgow, vor extinde sursele de finanțare și ajutorul umanitar și vor cataliza asistența tehnică dedicată pierderilor și daunelor. În ceea ce privește finanțarea schimbărilor climatice, UE, statele sale membre și Banca Europeană de investiții reprezintă, cumulativ, cel mai mare contributor al finanțării publice pentru combaterea schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare. În ceea ce privește mobilizarea financiară globală, UE ar trebui să continue să colaboreze cu partenerii din sectorul privat și public, precum și să își continue angajamentul diplomatic cu Egiptul și cu inițiativele sale sectoriale. Acțiunile întreprinse în urma inițiativelor lansate în cadrul COP26 ar fi, de asemenea, benefice”, a declarat secretarul de stat din cadrul MMAP Ionuț Sorin Banciu.
Următoarea reuniune a Consiliului de Mediu se va desfășura la Luxemburg, în data de 24 octombrie 2022.

Sursa foto Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor