5 februarie 2023

Dezamăgiri cumplite de Ziua Culturii Naționale

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ca un făcut, scandalurile, dezvăluirile și rateurile din domeniul culturii române s-au adunat de ziua menită să o celebreze. Actrița Catinca Nistor, pupila lui Stelian Nistor, avea de jucat ceva pe la București și nu putea fi de 15 ianuarie la Londra. În schimb, noua reprezentantă a țării noastre la Istanbul a ajuns de la sfîrșitul lunii decembrie. Din păcate, fără folos. Nausica Mircea, fostă creatoare de modă în serviciile Vioricăi Dăncilă, este o ființă nevorbitoare de limba turcă, asemenea șefului ei, directorul ICR Istanbul (favoritul ambasadorului Ion Jinga), pe numele său Dragoș Niță.

La Tel Aviv, continuă anii de scandaluri și inactivitate a lui Salamon Martin, desemnat de UDMR. Salamon Martin este un evreu din România, emigrat în Israel și revenit în țară din motive care îl privesc (probabil inadaptare!), și care a fost retrimis ca șef de misiune culturală în Israel din motive medicale. De peste un mandat, el se tratează în țară și își ține familia în Israel, în ciuda conflictelor cu personalități literare și rabini, fiind, în loc de promotor al culturii române, mai mult un fel de distrugător de punți și legături culturale și spirituale cu Țara Sfîntă. Ziarele românești au fost pline de articolele cu scandalurile provocate de Salamon Martin (devenit între timp mare afacerist de vinuri). Zice UDMR-ul ceva? Și MAE, și ICR tac din gură de parcă ar reprezenta guvernele Germaniei, Ungariei și Israelului la un loc, omul reprezentîndu-se mai mult pe sine și vinurile sale.

ICR Tel Aviv, directorul Salamon sau Cine nu e cu noi e împotriva noastră

Aventurile emisarilor culturii române sunt proverbiale. La Paris, a ajuns director adjunct al ICR Paris nimeni altul decît Cezar Preda, tot din Buzău. Pedist cu experiență în comisia parlamentară de control a SRI (și cu fete trimise la studii în SUA), un apropiat și lipit de instituție, recompensat mai mult cu o excursie decît pentru competențe în proiecte culturale pe spațiul francez.

De altfel, mulți lucrători la ICR sunt pomanagii politici, pile, rubedenii, acoperiți și recompensați. Este celebră povestea Lilianei Țuroiu, modistă și ea, numită președinte la ICR și care, la un moment dat, a plecat în concediu. Fiind în vacanță, într-o singură zi, a fost desemnată de directorul ei adjunct Mirel Taloș ca propunere pentru funcția de director la ICR Bruxelles. Și, în aceeași zi, propunerea directorului adjunct al madamei de la ICR a fost validată de ministrul de Externe Teodor Meleșcanu și trecută, mai spre seară, prin comisiile reunite ale Parlamentului. Au audiat-o și, fără nici un merit și fără nici un proiect, a doua zi a fost gata de plecat în Belgia ca director de ICR Bruxelles.

Unii socot acest hocus-pocus proceduralo-politico-oportunist drept cea mai tare lovitură din prea simulata și mimata activitate a ICR. Nici vorbă! Cazul Catincăi Nistor, cea care a închiriat cu 6.500 de lire/lună un apartament aparținînd unei firme presupuse a aparține cuiva din România, este și el o brumă de zgomot. Dar tot nu le bate pe cele ferite de scandal și ascunse sub preșurile Academiei Române, ale MAE și ICR. Doi protejați ai președintelui Academiei Române, Ion Aurel Pop (nimeni altul decît fostul director al ICCRU Veneția), băltesc prin Italia mimînd activități de promovare a culturii române. Profesorul universitar dr. Cristian Luca (Universitatea Galați) este de 16 ani bursier, referent, director adjunct și iar referent la Veneția, fiind curatorul a două expoziții de pictură ale unui fost general SIE, Vasile Sarcă. În scrisoarea directorului ICCRU Veneția, publicată duminică în Cotidianul, Grigore Arbore sublinia:

 „Din punctul meu de vedere participarea dlui Luca in anul 2022 la activitatea misiunii a fost practic nulà. Ea s-a màrginit la:

1. deschiderea in primàvatà a expozitiei de picturà a dlui pictor (gen. in rezervà ) Vasile Sarcà, expozitie aflatà deja in pregàtire cu doi ani in urmà si venità “la pachet”;

2. gestionarea retribuției (aprox. 300 euro in total) câtorva colaboratori ce au prezentat cărțile unor autori romani tradusi in italiana in cadrul Târgului de carte de la Torino. Cred cà este mult mai competent decat mine sa facà aceastà evaluare dl Jicman, presedintele ICR„.

Trebuie precizat că, pe lîngă 16 ani de inactivitate sau de activități mimate în Italia, Cristian Luca este și membru în comisia de evaluare CNATDCU, unde desfășoară evaluări de doctorate. Probabil pentru Ioan Aurel Pop. Cristian Luca este cunoscut ca fiind protejatul președintelui Academiei Române, istoricul bun de emisiuni TV, Ioan Aurel Pop. Cristian Luca și directorul ICCR Roma, istoricul Rudolf Dinu, și el pe cale de a face 16 ani în Italia, sunt experții și profitorii României pe spațiul italian.
Aceasta este numai o parte din fauna oportuniștilor care trăiesc pe seama culturii române în străinătate. Ca și directorul ICR Liviu Jicman, și el un cultural de ocazie, ca și ministrul Culturii, Lucian Romașacanu, om de cultură, ca și Ciolacu poet romantic.

De ziua Culturii Naționale, în presa noastră, a circulat o declarație lunecoasă a culturnicului de la Buzău. Întrebat la Prima TV de cazul Catincăi Nistor (duduia de la ICR Londra), ministrul nostru specialist în poezia scrisă cu vaselină a făcut o declarație zguduitoare. O reproduc ca pe o înjurătură oficială la adresa Culturii Naționale:
„Sincer, nu știu că nu am fost acolo să văd care sunt condițiile de locuit. Acum, pun și eu o întrebare: ea (n.r.: Catinca Nistor) nu s-a mutat în acel apartament sunând la o agenție imobiliară și făcând contract? Cineva trebuie să fi știut de acest lucru, de ce s-a acceptat acest lucru – asta e o întrebare la care trebuie să răspundă cineva”.
Asta a spus Lucian Romașcanu, un fel de ministru al Culturii și partener de pescuit cu Marcel Ciolacu prin apele Buzăului (la „Insider Politic”-Prima TV).
De Ziua Culturii Naționale, ei sunt mîndria culturii noastre!