Publicat: 28 Martie, 2013 - 09:00
In cadrul seriei "Caractere – biografii emblematice ale detenţiei politice din România"

Seria de dezbateri intitulată Caractere – biografii emblematice ale detenţiei politice din România a continuat miercuri, 27 martie 2013, la ora 17.00, la Institutul Cultural Român, cu o întâlnire dedicată lui Tudor Greceanu, fost pilot de vânătoare şi deţinut politic.

A fost proiectat filmul Tudor Greceanu din seria Memorialul durerii, proiecţia fiind urmată de o discuţie moderată de Lucia Hossu Longin la care au participa prof. dr. Manuela Cernat, critic de film, prof. dr. Adrian Cioroianu, istoric, generalul maior Ion Dobran şi arh. Emanoil Mihăilescu. 


Adrian Cioroianu, Manuela Cernat, Ion Dobran, Emanoil Mihăilescu şi Lucia Hossu Longin
 

Tudor Greceanu a absolvit Şcoala de aviaţie cu 6 brevete: pilot de vânătoare, instructor de zbor, pilot de bimotoare, de înaltă acrobaţie, de zbor de noapte şi zbor fără vizibilitate. Pleacă la război în 22 iunie 1941, din dorinţa de a reîntregi ţara. Face parte din Grupul 7 Vânătoare, care la Stalingrad a dat dovadă de un curaj extraordinar reuşind să salveze cincisprezece avioane de pe un aerodrom asediat şi să iasă din încercuire. Este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul şi cu alte mari distincţii de război. Pasionat de filozofia matematică, cu o înzestrare tehnică ieşită din comun care i-a permis să fie autorul unor importante invenţii, vorbitor a patru limbi străine, Greceanu avea şi o impresionantă cultură filozofică. În închisoare a predat matematica și istoria. Arestat în aprilie 1949 şi condamnat la 20 de ani muncă silnică, este autorul celei mai spectaculoase evadări de la Aiud, la 20 decembrie 1952, din cea mai cumplită bastilie românească. Este de două ori condamnat la moarte. Execută 16 ani de închisoare şi în urma torturilor la care a fost supus, după eşecul evadării, pierde ambele picioare. Încă de la primul interviu în Memorialul Durerii, Tudor Greceanu se arată a fi un aristocrat al suferinţei, un om cu o moralitate fără reproş şi de o exemplară ţinută românească. Fără oameni ca el, fără eroismul şi martirajul lor s-ar fi stins poate de mult „flacăra de veghe” care certifică azi că mai existăm ca neam. Inteligent, modest, lucid, este, alături de Nicolae Steinhardt şi de Ion Ioanid, unul dintre marile caractere ale închisorilor. Moare în decembrie 1994.

 


Şerban Sturdza, arhitect
 

Virgil Scripcariu, sculptor

 


General-maior Victor Strimbeanu